Angajații din România ar putea beneficia de o nouă zi liberă. Nu pentru că economia duduie și nici pentru că statul se împrumută tot mai mult de pe piețele financiare, ci pentru că sunt pe primul loc în UE la numărul orelor lucrate pe săptămână în 2020, conform datelor de la Eurostat. Cu ce folos? Nici măcar nu mai contează…
În acest sens, un proiect de lege a fost depus la Senat , iniţiat de 19 senatori PNL şi unul de la PSD, vine în completarea articolului 139 din Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii).
Modificarea principală pe care senatorii vor să o facă în Codul Muncii se referă la acordarea unei zile libere persoanelor salariate cu ocazia zilei de naştere.
„Acordarea unei zile libere, plătite, în ziua în care fiecare dintre noi îşi serbează ziua de naştere contribuie la motivarea resursei umane, indiferent de domeniul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea, de stat sau privat.
În cadrul oricărei entităţi – instituţie publică, organizaţie economică etc -, resursa umană este singura resursă capabilă să producă şi să reproducă toate celelalte resurse aflate la dispoziţia acestei entităţi.
Fie că vorbim de resursa financiară, tehnologică sau, după caz, materială. Un salariat motivat va contribui activ la creşterea eficienţei organizaţiei respective”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Parlamentarii au arătat, în proiect, că românii vor avea astfel posibilitatea „de a achiziţiona servicii turistice pentru petrecerea acestui eveniment într-o altă localitate” şi astfel „se va contribui la încasările, din taxe şi impozite, la bugetul de stat ori local”.
„Ziua de naştere este un eveniment anual, în viaţa fiecăruia dintre noi, şi trebuie să oferim posibilitatea fiecărui salariat de a-şi petrece această zi aşa cum îşi doreşte. Singur, cu familia ori cu prietenii”, se mai explică în expunerea de motive.
De asemenea, pentru a-şi susţine proiectul, senatorii au arătat că angajaţii din România au fost pe primul loc în UE la numărul orelor lucrate pe săptămână în 2020, conform datelor Eurostat.
Proiectul de lege va fi dezbătut iniţial în Senat, iar ulterior, dacă va fi adoptat, va ajunge în Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.