Harvard Medical School - 12 metode prin care îți păstrezi creierul tânăr

11 Ian 2018

12 căi de a-ţi păstra creierul tânăr

  • Harvard Medical School - 12 metode prin care îți păstrezi creierul tânăr

La fel ca și restul organismului și creierul se transformă pe măsură ce înaintăm în vârstă, iar funcţiile cognitive de asemenea. Declinul mintal este comun, reprezentân una dintre consecinţele firești ale îmbătrânirii, dar cel cognitiv nu este obligatoriu, el poate fi încetinit.

Unele dintre modalitățile prin care putem încetini declinul cognitiv au fost sintetizate de specialiștii de la Harvard Medical School.

1. Stimulează-ţi creierul. Studiile demonstrează că permanenta solicitare a creierului stimulează conexiunile între celulele nervoase şi ajută chiar la formarea de noi celule, având în vedere aşa-numita plasticitate a creierului. Orice fel de activitate stimulativă este binevenită: cititul, cursurile noi, gimnastica mintală dată de dezlegarea cuvintelor înscrucişate, de exemplu sau de rezolvarea problemelor de matematică, experimentarea unor lucruri care implică dexteritate sau efort mintal precum desenul, pictura sau altele sunt indicate.

 

2. Exerciţiile fizice. Tot studiile realizate au arătat că exercițiile fizice regulate dezvoltă și mențin vase capilare de sânge, conducând la o mai bună oxigenare a creierului. Activitatea fizică totodată ajută la dezvoltarea celulelor nervoase şi a conexiunilor dintre acestea – sinapsele. Rezultă un creier mai eficient, cu o plasticitate mai mare, mai adaptativ, mai funcţional, chiar dacă anii se adună. În acelaşi timp, sportul scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte nivelul colesterolului, reduce riscul de diabet şi stresul.

3. Îmbunătăţeşte-ţi dieta. O bună nutriţie ajută mintea la fel de mult ca restul corpului. Ce trebuie să faci? Să fii atent la numărul de calorii. Reducerea aportului de calorii este legat de un risc mai redus de declin mintal produs de îmbătrânire. Mănâncă alimentele potrivite, adică mai puţine grăsimi saturate şi colesterol provenit din surse animale, fără grăsimi trans- sau hidrogenate. Aminteşte-ţi de vitaminele B complex: B6 şi B12, acidul folic, care ajută la reducerea nivelului de homocisteină, un aminoacid care dacă este prezent în cantitate mare, creşte riscul de demenţă. Cerealele fortificate şi vegetalele sunt surse bune de vitamine B.

4. Atenţie la tensiunea arterială! O tensiune mare la vârstă mijlocie creşte riscul de declin cognitiv pe măsură ce înaintăm în vârstă. Modificarea stilului de viaţă ajută la păstrarea tensiunii la un nivel cât mai redus posibil. Stai calm, fă exerciţii regulate, limitează consumul de alcool la două pahare pe zi, elimină stresul şi mănâncă sănătos.

5. Atenție la nivelul de zahăr din sânge. Diabetul este un factor important care poate duce la demenţă. Poţi combate diabetul alegând să mănânci sănătos, făcând exerciţii regulat şi eliminând nervii şi stresul. Însă dacă nivelul zahărului în sânge este tot ridicat, atunci ai nevoie de medicamente pentru a ţine diabetul sub control. Ele trebuie prescrise de medic.

6. Atenție la nivelul colesterolului. Nivelurile ridicate de LDL creşte riscul de demenţă, la fel ca si nivelul redus de HDL – aşa numitul colesterol bun. Dieta, sportul, controlul greutăţii, evitarea fumatului îmbunătăţesc nivelul colesterolului în organism. Dacă ai nevoie de mai mult ajutor apelează  la medicu.

7. Aspirina. Cercetările preliminare au sugerat că aspirina şi alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene  pot reduce riscul de demenţă cu proporţii cuprinse între 10 şi 55%. Totuși, experţii nu sunt încă foarte decişi să recomande aspirina ca tratamentîmpotriva demenţei.

8. Renunţă la fumat! Evită tutunul sub toate formele.

9. Fără abuz de alcool. Consumul excesiv de alcool este un factor major în apariţia demenţei. Dacă alegeţi să consumaţi alcool, limitaţi-vă la 2 pahare pe zi. Alcoolul băut în cantităţi responsabile poate fi chiar un factor pozitiv în sănătatea creierului.

10. Emoţiile. Persoanele anxioase, depresive, private de somn sau extenuate tind să aibă un scor mai redus al funcţiilor cognitive. Acest scor mai redus nu înseamnă neapărat un risc mai mare de declin mintal pe măsura îmbătrânirii, dar buna sănătate mintală şi somnul odihnitor sunt scopuri importante care merită atinse.

11. Protecţia capului. Poate părea surprinzător, dar traumatismele craniene fie că sunt de nivel mediu, fie că sunt severe, la vârste mici, cresc riscul de declin cognitiv la bătrâneţe cu 10%.

12. Anturajul. Legăturile sociale sunt asociate cu o tensiune mai mică şi o speranţă de viaţă mai mare.

SHARE