Un psihiatru solicita legalizarea marijuanei in Romania

11 Sep 2018

Doctorul psihiatru Gabriel Diaconu explica, printr-un caz medical pe care l-a avut de curand, de ce este necesara legalizarea cannabisului medicinal in Romania, adica a drogului numit marijuana. In multe state, prin reteta medicala, pacientii cu boli grave beneficiaza de pe urma acestei plante controversate, despre care unele studii spun ca da dependenta, altele afirma ca este un drog usor, cu beneficii extraordinare pentru cei bolnavi de Parkinson sau epilepsie.

  • Un psihiatru solicita legalizarea marijuanei in Romania

"Ce-ați face, domnule doctor dacă ar fi mama dumneavoastră?
Doamnă, dacă ar fi mama mea sunt două lucruri la care m-aș uita: stimulare cerebrală profundă (DBS) sau marijuana. Marijuana e mai ieftină. DBS e legal.
Și unde găsesc marijuana? 
Doamnă, nu e etic să vă spun de unde să cumpărați o substanță ilegală în România. Dar dacă vă hotărâți, cred că merită să încercăm. Nu avem alte alternative", scrie dr. Diaconu.

"Discuția de mai sus este cu fiica unei paciente pe care-am văzut-o astăzi, mai devreme. Suferă de boală Parkinson de mai mulți ani. Neurologul a trimis-o la mine pentru că, și din pricina bolii dar și a medicamentelor pe care le ia, are probleme de somn, noaptea se agită, are halucinații vizuale, uneori devine confuză, și dispoziția de peste zi e destul de alterată.

Pentru necunoscători, Parkinson este o tulburare a mișcării. La început oamenii observă un tremor discret, dar destul de specific, al mâinii. Sau se împiedică. Uneori, inexplicabil, ”îngheață” la inițierea unei mișcări. Mi-aduc aminte de un caz pe care l-am studiat, mulți ani în urmă, când îmi făceam lucrara de diplomă (întâmplător în depresia asociată bolii Parkinson), al unui profesor de matematică, o minte briliantă, care se auto-diagnosticase după ce-a observat că, la tablă, spre partea dreaptă, la capătul rândului, scrisul îi devenea cuneiform și nu-și mai putea scrie formulele.

Persoana din fața mea, de astăzi, avea tot cortegiul de manifestări pe care le generează lipsa extremă, quasi completă, a dopaminei endogene în creier. Fața netedă, cerată, cu minimă inflexiune a mimicii, ca o mască mortuară, seboreică. Cu toate eforturile, în timp ce lucram cu ea, am smuls un zâmbet. Să-i ceri să se încrunte, să se mire, să urmărească un obiect cu privirea, să scoată limba și să spună ”A” s-a dovedit foarte greu. Tot corpul avea o lentoare de plumb. Coloana, de la contracția distonică a mușchilor spatelui, se încovrigase ușor spre dreapta și, în timp real, o puteam vedea cum, lent (cum se întâmplă în distonii), se arcuiește pe dreapta, cu tot cu musculatura gâtului, în timp ce se uita, impasibil, la mine, de la capătul unei spirale curioase împrejurul propriului centru de greutate.

Să iei, rând pe rând, mâinile acestei femei încât să le vezi performanța a fost un exercițiu de răbdare și blândețe. I-am admirat stoicismul, dar și sinceritatea. Nu, mâna dreaptă nu mai merge aproape deloc, e obligată să mănânce cu stânga, care e și ea afectată dar mai puțin. Picioarele se mișcă lent, folosește bastonul cât să își păstreze nu echilibrul, cât momentul de mișcare.

Terorile nocturne sunt date de impactul dozelor masive de levo-dopa pe care le primește. Dar a dezvolta rezistență la substanță. De-a lungul ultimilor 50 de ani cercetătorii au încercat totul. Unde se metabolizează dopamina în periferie? Anhidraza carbonică? S-o inhibăm. Așa o să ajungă mai multă levo-dopa în creier. Dar în creier? În creier sunt alte două enzime, COMT și MAO. Le blocăm și pe ăstea. Ce alte opțiuni avem? Putem să mimăm efectul dopaminei? Putem, cu agoniști. Unii selectivi, alții speficici.

Rând pe rând defensele cad.

Rând pe rând neurologul începe să combine medicamentele între ele. Asta creează noi monștri, unii iatrogeni. Diskineziile pot fi exasperante. Crizele oculogire sunt întâlnite mai rar astăzi, dar pot fi îngrozitoare. Akinezia, rigiditatea, îmbracă un individ care tremură din toți rărunchii într-un corset în care abia mai pâlpâie un suflet.

Peste un secol de când boala a fost descrisă, și la aproape 60 de ani de când Hornykiewicz și Birkmayer au arătat beneficiile levo-dopei în Parkinson, șansa pentru acești bolnavi stă fie în a) tehnologii noi (cum e DBS, sau pompele de levo-dopa) sau în b) molecule noi, cum sunt canabinoidele.

Deci da, i-am recomandat acestei femei, medicinal, să folosească marijuana.

Și nu doar că i-am recomandat asta dar mi-am luat timp și să scriu despre asta.

Pentru că e timpul să lansăm un apel către autoritățile române pentru legalizarea folosirii medicinale de canabinoide, în speță marijuana și derivați.

Utilizarea lor în gestionarea durerilor din diverse afecțiuni maligne este documentată, și de notorietate. Uzul lor în anumite epilepsii este necontestat (vezi, de altfel, și efortul lui Adele Chirică de a aduce Epidiolex în România). Cât privește boala Parkinson, există mai multe studii în desfășurare, și empiric, anecdotic, recomandat de varii organisme internaționale de sprijin pentru bolnavii de BP, uzul de marijuana poate aduce beneficii, și să amelioreze simptome", a consemnat psihiatrul Gabriel Diaconu.

SHARE