Bitcoin. Ce este, cum funcționează, până când va crește

13 Dec 2017

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, este de părere că Bitcoin ar trebui interzis, dar avântul cu care a creat milionari din nimic, face moneda virtuală extrem de atrăgătoare, fără ca nimeni să nu ia în considerare riscurile unei bule financiare, exact ca cea care a declanșat criza din 2007.

  • Bitcoin. Ce este, cum funcționează, până când va crește

Bitcoin are la bază cea mai complicată tehnologie de criptare care elimină băncile, guvernele sau orice structură centralizată din schema tranzacțiilor financiare, asigurând siguranță maximă, contra unor costuri minime.

Prin intermediul monedei virtuale trimiterea unei sume de bani devine la fel de ușoară ca trimiterea unui mesaj, doar că aproape imposibil de spart. Această proprietate are potențialul de a schimba în mod fundamental sistemul financiar și nu numai, la fel cum internetul a modificat atât de multe aspecte ale vieții—ceea ce era imposibil de prezis acum 25 de ani.

Bitcoin se bazează pe tehnologia blockchain, care reprezintă un registru digital al tranzacțiilor efectuate, astfel încât aceste tranzacții nu sunt certificate de un sistem bancar, ci de toți utilizatorii înscriși în sistemul blockchain.

În momentul în care utilizatorul face o plată, computerele conectate în rețeaua Bitcoin de “mineri” trebuie să afle răspunsul la un puzzle criptografic unic, generat pentru această tranzacție.

Pe aceste calculatoare, deținute în special de companii - un computer normal nu prea mai poate participa la minerit cu rezultate pozitive, fiindcă e nevoie de o putere de calcul foarte mare - sunt instalate softuri care rezolvă puzzle-ul prin încercări succesive. Nu este vorba de o problemă matematică complicată, ci de descoperirea unui număr hexadecimal, cu 64 de caractere, de exemplu: 0000000000000000057daa708cf0130d95e27c5819203e9f967ac56e4df598ee.

Procesul poate dura de la câteva minute la câteva ore, dar în general ia cam 10 minute. Calculatorul care descoperă primul un număr egal sau mai mic cu acesta, este declarat câștigător, iar utilizatorul care a găsit răspunsul primește o recompensă în Bitcoin — așa se generează monedă nouă și se adaugă un nou “bloc” în acest registru care se extinde continuu (blockchain). Răspunsul este verificat în tot blockchainul și apoi este aprobată tranzacția. Faptul că găsirea soluției este aleatoare și complet decentralizată face atât de sigur sistemul blockchain.

Valoarea atribuită Bitcoin ține de psihologie, de speranțe legate de viitorul acestuia. Prețul a crescut datorită interesului, alimentat în mare parte de faptul că instituții financiare cu tradiție au anunțat că îl vor tranzacționa. În plus, a crescut numărul de magazine online care acceptă plata cu Bitcoin. Deși există și alte monede digitale, Bitcoin are avantajul pionieratului și de a fi cea mai cunoscută criptomodenă.

Bitcoin a fost creat de un autor necunoscut, ascuns sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, care a conceput și publicat în 2008 conceptul, lansând produsul un an mai târziu.

Tehnologia  a devenit populară prin 2011, când un Bitcoin a atins valoarea unui dolar. În același an, Nakamoto a ieșit din comunitatea Bitcoin și i-a cedat responsabilitatea lui Gavin Andresen. Nici Nakamoto, nici Fundația Bitcoin nu dețin patentul asupra tehnologiei—aceasta este open-source (gratuită, disponibilă oricui).

Numărul maxim de Bitcoin este oprit la 21 milioane, iar până acum au fost minați și puși în circulație peste 16 milioane. Cu cât se apropie de numărul finit, cu atât scade recompensa pentru “minarea” de Bitcoin: la începuturi, prin 2009, minarea unui bloc aducea 50 BTC (la valoarea BTC de azi ar echivala cu 700.000 dolari); acum aduce în jur de 12 BTC.

Nu doar că scade recompensa, dar crește și dificultatea de minare: dacă inițial putea fi făcută de pe un computer obișnuit, acum e nevoie de o forță de procesare mult mai mare, așa că minarea are loc în general în ferme de computere deținute de companii.

Sistemul de blockchain public este aproape imposibil de spart — practic ar trebui ca cineva să preia controlul a cel puțin 50% din rețea, ceea ce ar presupune apariția unui sistem de criptografie cuantică nedetectată —  improbabil în practică, cel puțin în viitorul apropiat. Există însă vulnerabilități la instituțiile de tranzacționare, deja două dintre ele fiind distruse de hackeri, cu pierderi de sute de milioane de dolari.

Unde mai poate fi aplicată tehnologia blockchain?

Deja tehnologia este folosită pentru a evita costurile mari de tranzacții ale băncilor. Compania sud coreană Bluepan ajută muncitorii imigranți din Coreea de Sud să trimită ieftin banii acasă în Filipine și China—spune că au procesat peste 65 de milioane de dolari în ultimii doi ani.

Fiind o tehnologie atât de sigură, ar putea avea și aplicații, într-o sumedenie de domenii. Spre exemplu în cazul votului (să nu mai poată fi fraudat) sau ca mecanism care să ne autentifice identitatea în spațiul digital (sistem necesar care încă nu există).

Care sunt marile probleme ale Bitcoin?

Una dintre cele mai mari probleme la nivel global este că minarea Bitcoin consumă extrem de multă energie: în prezent, consumă cât toată Irlanda; altfel spus, fiecare bitcoin minat consumă cât media a nouă case americane. Iar tendința este de creștere, fiindcă minarea devine mai dificilă în timp. Având în vedere schimbările climatice și lipsa unei reacții pe măsură a guvernelor naționale, consumul asociat cu Bitcoin contribuie masiv la problemă.

Alte probleme țin de dificultatea de a face tranzacții (încă durează prea mult) și de faptul că este folosit ca monedă în cazuri de răscumpărare (fiindcă poate fi anonimizat).

SHARE