Cum se formează aurul? Simplu, din ciocnirea unor stele neutronice - video

17 Oct 2017


Ciocnirea a două stele neutronice, eveniment care s-a petrecut pe vremea în care dinozaurii stăpâneau Pământul, a putut fi observată pentru prima dată de astronomi.

  • Cum se formează aurul? Simplu, din ciocnirea unor stele neutronice - video

Impactul celor două stele, denumit sugestiv ”kilanova”, a fost atât de puternic încât a scuturat nu numai spațiul, ci și timpul, creând unde gravitaționale care vibrează în tot Universul.

Până la acest moment, undele gravitaționale fuseseră percepute ca urmând procesul contopirii găurilor negre, în regiuni extrem de îndepărtate ale Universului, la miliarde de ani lumină distanță față de Pământ.

De această dată, procesul ciocnirii celor două stele neutronice, fiecare cu un diametru măsurând 14 kilometri,  petrecut la o distanță de 130 de milioane de ani lumină, a putut fi observat cu ajutorul telescoapelor.

”În acest moment putem completa cu câteva detalii puzzle-ul istoriei universului”, a spus Laura Cadonati, purtător de cuvânt al LIGO (Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory) și profesor al Institutului de Tehnologie din Georgia, Statele Unite.

Rezultatul concret al ciocnirii dintre cele două stele neutronice? Emisii de radiații gama, lumină, unde gravitaționale și… aur,   oferind răspunsul pe care l-au căutat alchimiștii mii de ani.

Analiza spectrală a lumina provenite în urma acestei explozii a demonstrat, fără echivoc, faptul că metalele prețioase se formează în condițiile produse de aceste coliziuni, fiind apoi dispersate cu viteze extrem de mari în Univers, unde, împreună cu praful stelar, formează corpuri cerești - planete, asteroizi, comete.

Ce este o stea neutronică
Steaua neutronică, cu o suprafaţă exterioară solidă (şi chiar cu oceane şi atmosferă) reprezintă cel mai dens obiect solid care poate fi observat, având o densitate la nivelul nucleului de câteva ori mai mare decât densitatea nucleului atomic. O bucăţică dintr-o stea neutronică de mărimea unui grăunte de nisip ar avea o masă mai mare de 500.000 de tone.

Stelele neutronice sunt formate în urma exploziilor unor supernove, care reprezintă finalul „vieţii” unei stele de mărime medie (cu o masă mai mare de 8-20 de ori decât Soarele). Odată ce-şi consumă „combustibilul” nuclear, aceste stele explodează, pierzând cea mai mare parte a materiei în spaţiu.
Stelele neutronice emană puţină lumină vizibilă, fiind practic imposibil de depistat în cadrul unei căutări neorientate. Majoritatea celor câteva mii de stele neutronice a fost descoperite pe baza pulsaţiilor radio.

Ce sunt undele gravitaționale
Undele gravitaționale reprezintă un concept lansat de Albert Einstein în 1916, în celebra sa Teorie a Relativității Generale, despre care nu existau până anul trecut decât dovezi indirecte. Undele gravitaționale sunt fluctuații în curbura spațiu-timp care se propagă ca niște unde, cu viteza luminii.

Einstein a demonstrat că spațiul nu este un vid în care se produc diferite fenomene cosmice, ci mai degrabă o țesătură pe care a denumit-o spațiu-timp, ce este deformată de gravitație.

În Teoria Relativității Generale, Einstein a oferit o descriere detaliată a modului în care ar trebui să se comporte undele gravitaționale. După detectarea primelor astfel de unde de observatorul LIGO, în 2015, oamenii de știință au putut să verifice în sfârșit teoria lui Einstein. Celebrul fizician a avut, încă o dată, dreptate.  

Prima observatie a ciocnirii a doua stele neutronice

SHARE