Fizicienii de la CERN nu au găsit dovada care să demonstreze că Universul ar trebui să existe

23 Oct 2017

Simetria dintre materie și antimaterie este perfectă, condiții în care, după Big Bang, particulele de materie și cele de antimaterie ar fi trebuit să se anuleze reciproc, iar Universul nu ar fi trebuit să existe, conform concluziilor la care au ajuns fizicieni de la Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN), un studiu publicat în cel mai recent număr al revistei Nature.

  • Fizicienii de la CERN nu au găsit dovada care să demonstreze că Universul ar trebui să existe

Modelul Standard din fizică susține că în urma exploziei primordiale, Big Bang, au rezultat cantități egale de materie și antimaterie — însă acest amestec exploziv ar fi dus la anihilarea materiei (odată cu antimateria) și nu ar mai fi rămas nimic din care să se formeze primele galaxii și să se aprindă primele stele.

Pentru a explica cum se face că Universul totuși există, fizicienii au încercat să identifice măcar o singură discrepanță în simetria aparent perfectă dintre materie și antimaterie, care să explice de ce materia a devenit dominantă în cosmos. Ei au măsurat extrem de precis tot felul de proprietăți ale materiei și antimateriei: masa, sarcina electrică ș.a.m.d., dar cel puțin deocamdată, nu au reușit să identifice nicio diferență în afara sarcinii electrice.

Conform noului studiu realizat la CERN, această diferență, se pare că  nu ține nici de magnetismul particulelor de materie și de antimaterie.

Cercetători de la CERN au reușit cele mai exacte măsurători de până acum ale momentului magnetic al unui antiproton — o valoare care măsoară modul în care o particulă reacționează la forța magnetică — și au ajuns la concluzia că este identică cu cea a protonusul, dar de sens opus.

"Toate observațiile noastre au descoperit o simetrie perfectă între materie și antimaterie, motiv din care Universul nu ar fi trebuit să existe. Aici, pe undeva, ar trebui să existe o asimetrie, dar noi pur și simplu nu am putut-o descoperi", explică Christian Smorra, fizician în cadrul experimentului BASE (Baryon-Antibaryon Symmetry Experiment) de la CERN.

Noua măsurătoare are o precizie de 9 zecimale — fiind echivalentul măsurării circumferinței Pământului cu o marjă de eroare de doar câțiva centimetri — și este de 350 de ori mai exactă decât orice altă măsurătoare anterioară.

Instabilitatea antimateriei este de notorietate — orice contact cu materia ordinară și cele două se anihilează reciproc într-o explozie de energie pură, care este cea mai eficientă reacție cunoscută din fizică.

Anul trecut, cercetători de la CERN din cadrul experimentului ALPHA (Antihydrogen Laser PHysics Apparatus) au expus, în premieră, un atom de antihidrogen la lumină dar, din nou, nu au reușit să identifice nicio diferență față de modul în care un atom de hidrogen interacționează cu lumina.

Deocamdată acest joc de căutare a diferențelor dintre materie și antimaterie continuă. Următorul experiment pentru identificarea diferențelor, ce va fi desfășurat tot la CERN, va evalua efectele gravitației asupra antimateriei, pentru a afla dacă nu cumva antimateria cade în sus.

SHARE