Ursuleții de apă, ființele ce pot supraviețui fără apă, în spațiu, supuse la temperaturi și radiații extreme

26 Oct 2017

Se numește tantigradă sau ursulețul de apă, una din numeroasele nevertebrate lângă care împărțim viața pe această planetă. Cu dimensiuni mai mici de un milimetru, este răspândită aproape peste tot în lume și principala sa calitate este aceea de-a fi supraviețuit tuturor celor patru extincții ale vieții ce-au trecut peste Terra.

  • Ursuleții de apă, ființele ce pot supraviețui fără apă, în spațiu, supuse la temperaturi și radiații extreme

Chestia asta micuță, ce pare fragilă, este pregătită să supraviețuiască în condiții extreme, de la gerul polar, la apă clocotind, în spațiu, supusă la radiații, dovedind o incredibilă capacitate de adaptare.

Procesul care-i permite să treacă cu succes prin orice mediu, oricât de agresiv ar fi acesta, se numește criptobioză sau anabioză -  ce descrie revenirea la viață a unor organisme după o întrerupere a funcțiilor lor vitale de lungă durată. Corpul său este aproape total format din apă

Rezistă chiar și condițiilor vidului cosmic, în 2007, în cadrul unui experiment mii de ursuleți de apă au fost trimiși în spațiu, la 270 de kilometri altitudine. La revenirea pe Pământ, majoritatea acestor nevertebrate nu au prezentat nicio modificare biologică și s-au reprodus normal.

Tardigradele supraviețuiesc și la presiuni extreme, de 300 de ori mai mari decât cea exercitată de atmosferă și la doze de raze ultraviolete mortale pentru majoritatea organismelor vii.

Ceea ce este aproape incredibil este că proteina ce oferă tardigradelor această rezistență deosebită la radiații, poate fi transferată și altor ființe!

Secventarea ADN-ului tardigradelor a dus la descoperitea unei proteine care protejează genele acestui organism împotriva radiațiilor. Rezultatele de laborator au demonstrat că protejat de această proteină ADN-ul uman a suferit de două ori mai puține deteriorări atunci când a fost supus unor radiații X.

Studiul efectuat asupra tardigradelor a mai relevat că secretul rezistenței ar putea rezida și în genomul său. În special atunci când e vorba de rezistența lor într-un mediu lipsit de apă - când sunt capabile să se deshidrateze și să supraviețuiască cu doar 1% din apa pe care corpul lor o conține în mod normal. În acest proces, când sunt mai aproape de moarte, decât de viață, în care actitivatea lor este redusă la 0.01% față de normal, ADN-ul tardigravelor se dislocă în mai multe bucăți, ce se recombină în momentul în care se rehidratează.

Biologii sunt de părere că totuși, chiar și tardigravelor le-ar veni ceva de hac - explozia Soarelui, eveniment așteptat să se întâmple peste aproape 4 miliarde de ani...

SHARE