Biserica din București unde se fac minuni pe 26 noiembrie. Sfântul care vindecă toți copiii, trebuie să ajungi

Sfântul Cuvios Stelian Paflagonul, cinstit de Biserica Ortodoxă pe data de 26 noiembrie, este cunoscut drept ocrotitorul familiei creștine și, în special, al pruncilor. Această zi este marcată de sărbătoare pentru toți cei care poartă prenumele derivate, precum Stelian, Steliana, Stela sau Steluța. Viața monahală exemplară și iubirea față de Dumnezeu l-au înzestrat cu darul vindecării, fiind căutat cu precădere pentru tămăduirea copiilor bolnavi.

Născut în secolul al VI-lea în Adrianopolis, provincia Paflagonia (pe teritoriul actual al Turciei), Sfântul Stelian a provenit dintr-o familie înstărită de creștini. Copilăria sa a fost marcată de contextul istoric dificil al prigoanei iconoclaste din Imperiul Bizantin, dar și de o dramă personală a familiei sale: pierderea celorlalți copii la scurt timp după naștere. Rămas singurul supraviețuitor, Stelian a crescut înconjurat de grija părinților, dezvoltând o empatie profundă pentru suferință și o dragoste deosebită pentru copii, lipsa fraților marcându-i existența.

După moartea părinților săi, conform informațiilor publicate de doxologia.ro, tânărul a decis să își dedice viața credinței. A vândut întreaga moștenire părintească, împărțind averea săracilor, și s-a retras într-una dintre mănăstirile din Asia Mică. Ulterior, dorind o viață de asceză mai aspră, a cerut binecuvântarea de a se pustnici într-o peșteră din zona Paflagoniei, aproape de Cezareea Capadociei.

Cuviosul a trăit ani îndelungați în acea peșteră, unde se spune că primea hrană de la un înger. Spre deosebire de alți sihaștri care se izolau complet, Stelian nu a rupt legătura cu oamenii. Acesta cobora printre ei pentru a-i ajuta și a-i sfătui, revenind apoi la viața de rugăciune neîncetată.

Puterea sa de tămăduire a devenit cunoscută în timpul unei molime devastatoare care secera viețile copiilor din regiune. Amintindu-și de durerea propriei familii, pustnicul s-a rugat fierbinte, iar epidemia a încetat. Într-un alt episod relatat de tradiție, sfântul a vindecat instantaneu un copil suferind doar punând mâna pe creștetul acestuia. Vestea minunilor s-a răspândit rapid, iar peștera sa a devenit loc de pelerinaj pentru mamele care căutau vindecare pentru pruncii lor.

Un aspect inedit al vieții sale l-a constituit formarea unei comunități în jurul peșterii, unde familiile își încredințau copiii spre educație sau supraveghere, un fel de formă timpurie de ocrotire a celor mici. Pentru bunătatea și viața sa curată, a fost supranumit „crinul pustiei” sau „vestitorul bucuriei cerești”.

Reprezentat iconografic ținând un prunc în brațe, Sfântul Stelian a rămas în conștiința bisericii ca protector al copiilor și al femeilor care își doresc să devină mame. Canonizarea sa a fost hotărâtă de Biserică având în vedere minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după trecerea sa la cele veșnice.

În București, credincioșii se pot închina la o parte din moaștele Sfântului Stelian, care se află la Biserica „Sfântul Stelian – Lucaci”. Lăcașul de cult, ridicat în 1736 de mitropolitul Ștefan al Țării Românești, adăpostește și moaște ale Sfinților Haralambie, Elefterie și Onufrie. Fiind singura biserică din Capitală cu acest hram, aceasta atrage numeroși pelerini, în special la slujbele de miercuri și în ziua de prăznuire.

Etimologia numelui „Stelian” provine din grecescul „stylos”, care se traduce prin „stâlp”, făcând trimitere la fermitatea credinței sau la modelul sihaștrilor stâlpnici, precum Sfântul Simion, deși Sfântul Stelian nu a fost un stâlpnic în sensul propriu al cuvântului.

Pentru cei aflați în nevoie, tradiția păstrează rugăciuni specifice adresate acestui sfânt. Un fragment din Acatistul Sfântului Stelian evidențiază rolul său vindecător:

„Bucură-te, cel ce cu blândeţea ai depărtat duhul cel rău,
Bucură-te, că ai mângâiat pe maicile mâhnite de boala fiilor lor,
Bucură-te, că ai ridicat din boli pe mulţi prunci,
Bucură-te, că prin aceasta ocrotitor al copiilor te-ai arătat,
Bucură-te, că la tine copiii neîncetat au alergat,
Bucură-te, că lucrător al dragostei lui Dumnezeu te-ai arătat prin faptele tale,
Bucură-te, liniştirea celor înfricoşaţi,
Bucură-te, pururi ajutător al familiilor noastre,
Bucură-te, pururi ocrotitor al pruncilor,
Bucură-te, pustnice înarmat cu daruri cereşti,
Bucură-te, Sfinte Stelian, mare făcător de minuni!”

De asemenea, credincioșii rostesc adesea o rugăciune pentru ajutorarea familiei:

„În peşteră retras, nu ne-ai uitat,
Ci mult ne-ai luminat cu rugăciunea,
Ne-ai mângâiat, în boală, cu minunea,
O, Sfânt călugăr, mare dar ne-ai dat!
Ajută-ne şi-acum, pe toţi: pe prunci,
Pe mame, pe familii nevoiaşe,
Să-ţi fie ţie, în rugă, urmaşe,
Iar boala de la noi să o alungi…
Goneşte frica, vrajba şi mâhnirea,
Primejdia ce vine din senin,
Şi scoate-ne păcatul ca pe-un spin,
Că-ţi mulţumeşte toată omenirea!
Icoana ta, cu prunc ţinut în braţe,
Ne-aduce strălucire de speranţe.”

O altă rugăciune importantă menționată de sursă este cea pentru mijlocire divină:

„Cuvioase Părinte Stelian, sprijinitorul şi călăuzitorul în rugăciunile noastre, patimile trupeşti biruind şi împreună cu îngerii locuind, priveşti neîncetat mărirea cea gătită sfinţilor, de lumina cerească umplându-te. Acum, în slava cerească vieţuind şi înaintea Împăratului Hristos stând, nu uita pe credincioşii care cu îndrăzneală înalţă rugăciuni şi cer sprijinul tău. Cel ce de la sânul maicii tale ai fost sfinţit, şi vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat, luând sub ocrotirea ta pe mame şi pe copii, ferindu-i de întristare şi de boală, arată-te grabnic vindecător al suferinţelor şi al bolilor sufleteşti şi trupeşti ale celor ce te laudă pe tine. Cel ce din pustiul Paflagoniei ai făcut loc de preamărire a Sfintei Treimi, fă şi din pustiul inimilor noastre ţarină bineplăcută a harului dumnezeiesc, în care să înflorească crinii cei mântuitori ai credinţei şi să se înmulţească roadele sfinţitoare ale faptelor bune; ocroteşte cu rugăciunile tale familiile şi pe copiii noştri, cerând de la Milostivul Dumnezeu iertare de păcate, sănătate şi mântuire, ca prin tine şi împreună cu tine să lăudăm numele cel sfânt al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!”