„Era mort!” A înviat după 90 de minute. Medicii au împietrit când au văzut ce se întâmplă
Jiri Marzi, un tânăr italian în vârstă de 18 ani, a supraviețuit miraculos unei hipotermii severe suferite în timpul unei curse montane desfășurate deasupra lacului Como. Cazul său a fost catalogat de medicii din Bergamo drept un „miracol medical”, notează publicația bergamo.corriere.it.
„Era practic mort. Nu avea puls, nu respira, iar temperatura corpului ajunsese la 21 de grade”, a declarat Luca Lorini, șeful secției de Terapie Intensivă de la Spitalul Papa Giovanni din Bergamo. Marți, 2 decembrie, pacientul s-a aflat chiar lângă medic, relatând experiența revenirii la viață.
Incidentul s-a petrecut în timpul competiției Marathon Trail Lago di Como. Pe fondul ploii, traseul a fost modificat, iar Jiri a greșit drumul. Echipat sumar, doar în tricou și pantaloni scurți, și ud complet, tânărul a ajuns la o altitudine unde erau doar 5 grade. Epuizat, s-a oprit, moment în care frigul l-a doborât.
„Am simțit că nu mai pot. Nu puteam nici măcar să iau telefonul în mână, degetele erau înghețate. Mi-am spus că asta e situația și am încercat să rămân lucid. Pe final nu-mi mai amintesc nimic”, a povestit el.
Inima i s-a oprit când temperatura corpului a atins aproximativ 28 de grade. Metabolismul i-a încetinit cu aproape 80%, un factor care, paradoxal, i-a salvat viața. Organizatorii au început căutările când au observat că sportivul nu a ajuns la punctul de control. La momentul salvării, temperatura sa scăzuse la 21 de grade, fiind în stop cardiac de 90 de minute.
Transferul cu elicopterul la Bergamo s-a realizat în 20 de minute, iar în alte 17 minute a fost conectat la ECMO, un sistem de oxigenare extracorporală a sângelui. A rămas dependent de aparat timp de șase zile, a petrecut nouă zile la terapie intensivă, două săptămâni în salon și încă patru în recuperare.
„Când m-am trezit, primul lucru pe care mi-l amintesc e vocea mamei. Apoi am întrebat dacă am primit măcar medalia”, a spus Jiri, care vede totul ca pe un miracol. Tânărul nu a rămas cu sechele grave, ci doar cu o ușoară amorțeală la vârful degetelor. Detaliul este important, deoarece este pianist și elev în ultimul an la liceul de muzică, unde s-a întors deja la cursuri.
Dr. Lorini a precizat că spitalul gestionează astfel de cazuri de aproximativ două ori pe an, având un istoric de circa 50 de intervenții similare. „Vârsta și condiția fizică l-au ajutat enorm, dar decisiv a fost faptul că salvatorii au știut ce au de făcut. Antrenăm echipele constant pentru astfel de urgențe”, a explicat medicul.
Specialistul a amintit că, în trecut, astfel de situații implicau operații pe cord deschis cu șanse minime. „Să vezi azi, sănătos și zâmbind, pe cineva pe care l-ai avut în față fără puls… este o senzație pe care nici cel mai mare salariu din lume n-o poate egala”, a mărturisit acesta.
