Bani scoși de la naftalină și prețuri dublate peste noapte! Ce se întâmplă în Bulgaria înainte de trecerea la euro
Depozitele sectorului neguvernamental din Bulgaria au atins pragul de 150,09 miliarde de leva, reprezentând 70,2% din PIB, după o creștere anuală de 13,6%. Această acumulare masivă de capital are loc în contextul în care țara vecină se pregătește pentru adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 2026, conform datelor centralizate de România TV.
Banca Națională a Bulgariei (BNB) și instituțiile financiare estimează că o parte considerabilă din numerarul aflat în circulație provine din economia subterană. Mai exact, din cele aproximativ 30 de miliarde de leva aflate pe piață, între 10 și 20 de miliarde ar avea surse neclare, precum tranzacții dubioase sau moșteniri nedeclarate, notează publicația 24Chasa.
În prezent, băncile bulgărești se confruntă cu un flux neobișnuit de depuneri în numerar, însoțite de justificări bizare. Sunt raportate „împrumuturi” returnate după jumătate de secol, plăți cu o vechime de două decenii sau sume de bani „descoperite” în locuințele bătrânești chiar înainte de vânzarea acestora. Deși sistemul bancar este pregătit tehnic pentru tranziția la euro, există incertitudini privind modul în care economia va absorbi această legalizare bruscă a fondurilor din umbră.
O altă modalitate de plasare a acestor sume pare a fi achiziția de bunuri de valoare. Bulgaria a înregistrat o creștere de 27,4% a vânzărilor de mașini noi într-un singur an, ocupând locul al doilea în Uniunea Europeană la acest capitol. Există suspiciuni că numeroase achiziții, în special cele pentru vehicule de lux, sunt finanțate cu astfel de fonduri, în contextul în care pentru depunerile ce depășesc 10.000 de leva este obligatorie completarea unei declarații de proveniență.
Un incident neobișnuit a avut loc recent la o sucursală din Gorna Oriahovitsa, unde 30.000 de leva din trezorerie s-au aprins. Incendiul a fost provocat de un client care a depus 4.000 de leva acoperiți cu naftalină pentru a-i proteja de molii. Particulele de naftalină au pătruns în sistemul de climatizare și s-au aprins din cauza temperaturii ridicate, distrugând o parte din banii depozitați.
Pe piața imobiliară, prețurile locuințelor au crescut în medie cu 15,4% în cursul anului 2025, în timp ce în orașele mari avansul a ajuns și la 20%. Această presiune, combinată cu o inflație anuală de peste 5%, a determinat băncile să încerce reducerea stresului asupra sistemului prin eliminarea comisioanelor la depunerile în monedă locală.
În paralel, volumul total al creditelor a depășit 120 de miliarde de leva, mai mult de jumătate fiind împrumuturi ipotecare, care au crescut cu aproape o treime într-un singur an. BNB a avertizat că, deși fenomenul crește profitul băncilor pe termen scurt, acesta generează riscuri pentru stabilitatea sistemului în cazul unor șocuri economice. Din acest motiv, rezervele de capital anticiclice vor fi menținute la 2% cel puțin până în primăvara anului 2027.
Impactul trecerii la euro asupra prețurilor rămâne un subiect de interes. Specialiștii citează experiența Croației, unde inflația a crescut cu doar 0,3–0,4 puncte procentuale după adoptarea monedei unice. Totuși, se observă tendințe de „rotunjire” a prețurilor în sectoarele unde nu există concurență externă majoră, cum sunt restaurantele sau serviciile medicale.
Un exemplu concret de scumpire are loc în stațiunea Sapareva Banya, unde taxa de parcare la telescaunul de la Lacurile Rila va crește de la 5 leva la 5 euro începând cu noul an. De asemenea, tariful în „zona albastră” a orașului se va dubla, de la 1 leva la 1 euro pe oră.
Primarul localității, Kalin Gelev, a explicat decizia, conform Economica: „Leva în euro are aceeași valoare. De ce ar protesta? Pentru ce să protesteze? Plătesc salarii minime angajaților, costurile de întreținere cresc, pentru ce să protesteze? În plus, nu am mai majorat taxa de când parcarea a fost creată, în 2011. Inflația este mult mai mare decât această creștere. De la anul, în Sapareva Banya, zona albastră va costa de la 1 euro până la 5 euro”.
