DOCUMENTUL publicat din greșeală care PLAFONEAZĂ adaosul furnizorilor de energie la doar…
Un incident birocratic la Ministerul Energiei a scos la iveală un proiect care viza plafonarea adaosurilor comerciale pentru traderi și furnizori. Documentul, care propunea o intervenție drastică a statului pe piața energetică, a fost publicat dintr-o eroare pe site-ul instituției și retras la scurt timp pentru a preveni interpretările greșite.
Reprezentanții instituției au explicat că textul a făcut parte dintr-un proces intern de analiză a mai multor strategii de reducere a facturilor. „Ministerul Energiei a gestionat, pe parcursul mai multor luni, un proces amplu de analiză a mai multor scenarii menite să asigure prețuri mai mici la energie pentru toți românii. Aceste demersuri au fost fundamentate pe consultări constante cu toți actorii relevanți din piața de energie și integrarea propunerilor primite, în cadrul unui proces tehnic intern. Documentul postat temporar pe site a fost publicat ca urmare a unei erori materiale. Acesta a fost retras imediat ce situația a fost identificată, pentru a evita interpretări eronate”, a transmis Ministerul Energiei, conform informațiilor publicate de RomaniaTV.
Proiectul retras stabilea limite clare pentru profiturile companiilor din sector, menționând că „adaosul comercial maxim permis este: a) maximum 3% pentru activitățile traderului de energie electrică și traderului de gaze naturale; b) maximum 5% pentru activitățile de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale către clienții finali”. Această inițiativă a apărut într-un moment de contrast cu declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care afirmase recent că piața liberalizată funcționează corect, iar prețurile sunt în scădere.
Argumentele care au stat la baza draftului de act normativ indicau o prăpastie uriașă între costurile de producție și prețurile plătite de consumatori. Statisticile din nota de fundamentare relevă că, la energia electrică, prețul mediu a urcat de la 482 lei/MWh în 2020 la 922 lei/MWh în 2025, o majorare de 91%. În cazul gazelor naturale, creșterea a depășit 100%, de la 97 lei la peste 196 lei/MWh în același interval. Inițiatorii au subliniat că aceste salturi reflectă „extinderea necontrolată a marjelor comerciale practicate de furnizori”, care au influențat decisiv prețul final fără a avea o legătură cu evoluția costurilor reale din sector.
În ceea ce privește implementarea, ordonanța ar fi obligat furnizorii să recalculeze prețurile chiar și pentru contractele semnate anterior. „Prevederile prezentei ordonanțe se aplică tuturor contractelor de comercializare angro și de furnizare a energiei electrice și/sau a gazelor naturale, aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026, numai pentru livrările și/sau consumul realizate după această dată”, se arăta în document. Operatorii economici ar fi avut obligația să ajusteze componentele comerciale astfel încât să se încadreze în noile plafoane.
Simultan cu aceste discuții tehnice, premierul Ilie Bolojan a anunțat oficial că liberalizarea completă a pieței gazelor va fi amânată cu un an, până în martie 2027. Șeful Guvernului a precizat că este necesară o perioadă tranzitorie cu prețuri reglementate pentru a proteja populația într-un an dificil.
„Trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm și cetățenii României”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a mai adăugat că „fiind un an greu este normal să luăm aceste măsuri, dat fiind că din 2027 vom avea noi resurse de gaze ceea ce ar trebui să ducă la o scădere a prețului gazelor. Asta înseamnă că anul 2027 ar fi un an mai potrivit pentru a face liberalizarea”.
Analiza Ministerului Energiei insista asupra faptului că structura de producție a rămas stabilă, marii jucători precum Romgaz (52-53%) și OMV Petrom (33-34%) păstrându-și aceleași cote de piață. Astfel, scumpirile nu pot fi justificate prin factori de ofertă internă sau lipsa concurenței între producători. „Dezechilibrul dintre evoluția prețurilor și fundamentele economice ale producției justifică necesitatea unei intervenții de reglementare orientate asupra componentei comerciale a prețului”, se menționa în documentul citat, avertizând asupra existenței unor profituri care nu corelează cu investițiile sau costurile din sistem.
