Deși majoritatea pensiilor sunt ÎNGHEȚATE, venitul acestor beneficiari a crescut fix cu…
În contextul măsurilor de austeritate și al înghețării valorii punctului de pensie adoptate de Executivul condus de Ilie Bolojan, veniturile anumitor categorii de pensionari au continuat să crească. Potrivit datelor furnizate de Casa Națională de Pensii și consultate de Redactia.ro, pensiile speciale ale magistraților au marcat o majorare medie de 258 de lei pe parcursul anului 2025.
Statisticile oficiale arată că numărul judecătorilor și procurorilor aflați la pensie a fost pe un curs ascendent anul trecut. Dacă în luna ianuarie erau raportați 5.622 de beneficiari, în decembrie numărul acestora a urcat la 5.789, ceea ce reprezintă o creștere de 167 de persoane.
Evoluția a vizat și cuantumul plăților lunare, pensia medie a magistraților urcând de la 25.185 de lei în ianuarie 2025, până la 25.443 de lei la sfârșitul anului. Această diferență de 258 de lei este explicată prin veniturile salariale mai mari încasate de foștii magistrați chiar în ultima parte a activității lor, înainte de pensionare.
Analiza detaliată a acestor venituri evidențiază o discrepanță majoră între partea contributivă și suma susținută de la bugetul de stat. În decembrie 2025, valoarea medie plătită din bugetul public pentru un singur magistrat pensionar a fost de 22.294 de lei, față de 21.933 de lei în ianuarie. Fără aportul statului, pensia calculată doar pe baza contribuțiilor plătite în timpul carierei ar fi fost de numai 7.113 lei.
Cadrul legal actual, definit de Legea nr. 303/2022, stabilește pentru magistrați o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, respectiv indemnizația brută lunară și sporurile aferente ultimei luni de activitate. În cazul pensiilor de invaliditate, valoarea este de 80% din pensia de serviciu, ceea ce înseamnă 64% din baza de calcul. Pensiile de urmaș se acordă în condițiile legislației sistemului public, fiind raportate la pensia de serviciu a susținătorului la momentul decesului.
Pe plan economic, presiunea acestor cheltuieli asupra bugetului național a crescut semnificativ. România a ajuns să aloce aproximativ 17 miliarde de lei în 2024 pentru pensiile speciale, sumă care reprezintă o creștere de aproape 170% față de nivelul din 2016. Această dinamică depășește rata inflației și provoacă un dezechilibru bugetar major.
Fostul ministru al Finanțelor, Claudiu Năsui, a atras atenția că pensiile speciale sunt ajustate automat atât în raport cu inflația, cât și cu majorările salariale din domeniile respective, aspect care adâncește problemele sistemului. În tot acest timp, reforma pensiilor speciale rămâne blocată, situație care expune țara riscului de a pierde sute de milioane de euro din fondurile europene.
Contrastul cu restul pensionarilor este unul izbitor. În timp ce pensia medie la nivel național este de aproximativ 2.770 de lei, datele de la Ministerul de Interne indică pensii medii care depășesc 8.000 de lei pentru anumite categorii, unde retragerea din activitate are loc uneori și la vârsta de 50 de ani.
La nivelul lunii octombrie 2025, România număra aproape 4,7 milioane de pensionari. Peste jumătate dintre aceștia încasau lunar sub 3.000 de lei, în timp ce resursele consumate de micul grup de beneficiari de pensii speciale se ridică, per total, la aproximativ 1% din PIB.
