REȚETA SECRETĂ de tăieței a unui călugăr care pune în aluat un…
Călugărul Efrem Băndărică, bucătarul Mănăstirii Dervent, a prezentat recent metoda sa tradițională pentru pregătirea tăiețeilor de casă, subliniind importanța răbdării în procesul culinar. Informațiile au fost publicate inițial de Adevarul.ro, care a preluat mesajul transmis de cleric pe rețelele sociale.
Pentru a obține un rezultat de calitate, părintele Efrem recomandă o pregătire atentă a aluatului. Acesta trebuie frământat energic până când devine consistent, apoi „se lasă să se odihnească” înainte de a fi întins cu un sucitor de lemn într-o foaie cât mai fină.
„Cei mai buni tăiței sunt cei făcuți acasă, cu răbdare, cu mâna și cu răspundere. Aveți nevoie doar de un ou de rață, un ou de găină, un praf de sare și făină cât cuprinde; cât să devină un aluat vârtos, -ca dar al pământului și osteneală a omului. Dacă aveți prilej, încercați: aluatul îi învață pe oameni încetul, iar răbdarea le ține loc de drojdie. Să aveți o noapte liniștită, cu Lumină în suflet! Doamne, binecuvintează și ocrotește pe toți copilașii Tăi”, a scris călugărul pe pagina sa de Facebook.
Postarea a generat numeroase reacții din partea credincioșilor și a pasionaților de gastronomie, care i-au mulțumit pentru sfaturi. „Ați făcut ceva tăieței! Arată bine tăiețeii, taman buni de pus în ciorbă! Așa întind și eu foaia de tăiețel pe vergea. Părinte Efrem, tot respectul meu pentru dumneavoastră! Sărut mâna părinte și o noapte binecuvântată!”, a comentat un urmăritor.
Discuția a oferit ocazia altor utilizatori de a împărtăși mici secrete pentru o supă reușită. „Ei îi opăresc și apoi clătiți, conțin mai puțin amidon, supa este mai limpede”, a remarcat un cititor. O altă persoană a confirmat că varianta de casă rămâne cea mai gustoasă: „Așa este, Părinte, și eu tot de casă fac tăiețeii, sunt un deliciu în ciorbă și supă”.
În secțiunea de comentarii au apărut și amintiri din mediul rural, cititorii rememorând cum se pregăteau proviziile în trecut. „Cât am locuit în satul meu (Bugeac) am făcut pe timpul verii și tăieței pentru iarnă. Îi întindeam pe coli albe de hârtie și îi uscam bine, apoi îi puneam în săculeți de pânză albă în cămara. Și aveam toată iarna”, a scris un alt cititor.
