S-a stabilit DATA la care încep consultările pentru noile SALARII din educație: în…
Negocierile referitoare la viitoarea lege a salarizării în sistemul de învățământ sunt programate să înceapă în luna martie a anului 2026. Anunțul a fost făcut de Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, după o discuție purtată recent cu prim-ministrul Ilie Bolojan. Calendarul agreat este unul strâns, deoarece autoritățile române s-au angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca noua legislație să fie finalizată până la începutul verii viitoare.
Conform datelor publicate de redactia.ro, reprezentanții Guvernului s-au arătat deschiși să demareze runda de consultări cu partenerii sociali în prima parte a primăverii, astfel încât proiectul să respecte termenele europene. „Referitor la noua lege a salarizării, răspunsul primit a fost acela că, începând cu luna martie a.c., vor începe consultările cu partenerii sociali, asta pentru că până la începutul verii trebuie să fie finalizată, fiind o condiție impusă prin PNRR”, a declarat Marius Nistor, potrivit Edupedu.
Implementarea unei legi unitare a salarizării reprezintă un punct critic în agenda PNRR. Deși măsura era așteptată încă din 2023, adoptarea acesteia a fost amânată în repetate rânduri. O evaluare anterioară a acestui parcurs fusese făcută în vara anului 2025 de către președintele Nicușor Dan, care estima că documentul ar putea fi gata într-un interval de „un an – un an și jumătate”. Acesta explica atunci că „este o necesitate. Probabil că va dura un an – un an și jumătate până să o avem”, argumentând că actualul sistem a devenit inechitabil din cauza numeroaselor sporuri și derogări care fac ca angajați cu funcții similare să aibă salarii diferite.
În paralel cu tema veniturilor, discuțiile vizează și norma didactică, un subiect care generează tensiuni între sindicate și Executiv. În timp ce organizațiile sindicale solicită revenirea la o normă de 18 ore de predare pe săptămână și amenință cu declanșarea grevei generale, premierul Ilie Bolojan a respins această posibilitate.
Șeful Guvernului a explicat recent, într-o intervenție la Digi 24, că actualul regim de 20 de ore reprezintă deja pragul minim la nivel european. „Da, din punctul meu de vedere, acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore, care este astăzi în România, este o normă la nivelul minim european. În Germania norma de predare este de 24 de ore. Și trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală”, a precizat Ilie Bolojan.
Prim-ministrul a punctat faptul că, având în vedere limitările bugetare actuale, prioritatea Guvernului este stabilizarea sistemului de educație și gestionarea mai riguroasă a fondurilor disponibile, fără a miza pe creșteri masive de la un an la altul.
„Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să le alocăm toate resursele care sunt necesare. Și știind că nu putem crește bugetele în mod substanțial de la un an în altul, aceasta este realitatea, indiferent ce guvern va veni și indiferent ce coaliție va fi, pentru că avem niște constrângeri, să lucrăm în câteva zone în care să creștem calitatea învățământului”, a adăugat premierul. Bolojan consideră că succesul sistemului nu depinde exclusiv de finanțare, ci de adaptarea la cerințele pieței muncii și de rezultate concrete.
În acest sens, premierul a anunțat că ia în calcul introducerea unor mecanisme de recompensare a universităților în funcție de performanță. „Gândiți-vă că este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniul pe care l-au absolvit, față de o facultate la care, nu știu, 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv. Înseamnă că cea care lucrează trebuie să beneficieze nu doar de o sumă per capita, ci și de un bonus de performanță. Și asta putem să facem anul acesta”, a mai afirmat șeful Executivului.
