Biserica spune CLAR dacă ai voie să mănânci ICRE în Sâmbăta lui Lazăr…

Sâmbăta lui Lazăr, cunoscută în tradiția populară și sub denumirea de Moșii de Florii, reprezintă un moment esențial în calendarul ortodox, precedând sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. În anul 2026, această zi de o importanță majoră pentru credincioși este marcată pe data de 4 aprilie, fiind dedicată atât minunii învierii lui Lazăr, cât și pomenirii celor trecuți în neființă.

Această zi face trecerea de la Postul Mare către Săptămâna Patimilor, simbolizând speranța în viața veșnică. Ritualurile specifice subliniază legătura spirituală profundă dintre cei vii și cei adormiți, pregătind atmosfera pentru praznicul Floriilor.

Semnificația religioasă a zilei

Sărbătoarea rememorează minunea săvârșită de Iisus Hristos în Betania, unde l-a înviat pe Lazăr la patru zile după decesul acestuia. Acest eveniment este privit de Biserică drept o confirmare a puterii divine asupra morții și o prefigurare a Învierii Mântuitorului.

În această zi, ritmul liturgic al Postului Mare se modifică, punând accent pe dualitatea dintre suferință și speranță. Bisericile oficiază slujbe speciale de pomenire, iar credincioșii aduc pomelnice și aprind lumânări, gesturi ce simbolizează credința în Înviere.

Tradiția pomenii și rânduiala alimentară

Un aspect central al zilei de Moșii de Florii este milostenia. Pentru a cinsti memoria celor dragi, se împart pachete conținând colivă, colaci, fructe și diverse preparate de post. Aceste gesturi sunt considerate forme de alinare pentru sufletele celor adormiți, în timp ce în multe localități oamenii merg la cimitire pentru a îngriji mormintele.

O dilemă frecventă în rândul credincioșilor vizează consumul de icre în Sâmbăta lui Lazăr. Deși tradițiile locale pot varia, rânduiala oficială a Bisericii Ortodoxe Române nu prevede o dezlegare specifică pentru acest aliment în această zi.

Conform canoanelor bisericești, în Sâmbăta lui Lazăr este permis consumul de mâncare de post gătită cu untdelemn și vin. Dezlegarea la pește este rezervată exclusiv praznicelor Bunei Vestiri și Floriilor. Din acest motiv, reprezentanții Bisericii recomandă consultarea duhovnicului pentru a menține un echilibru corect în respectarea postului.

Obiceiuri populare și ritualuri străvechi

Pe lângă dimensiunea religioasă, Sâmbăta lui Lazăr este bogată în tradiții populare care s-au păstrat de-a lungul generațiilor. Un obicei răspândit este culegerea ramurilor de salcie, care sunt duse la biserică pentru a fi sfințite a doua zi, de Florii.

De asemenea, în mediul rural se practică „Lăzărița”, un ritual în care grupuri de copii colindă prin comunitate pentru a vesti simbolic învierea lui Lazăr. Printre principalele tradiții menționate în datinile străvechi se numără:

• Pregătirea și oferirea de preparate de post ca pomană;
• Curățenia generală în gospodării pentru întâmpinarea sărbătorilor pascale;
• Aprinderea focurilor simbolice sau a lumânărilor în curți și cimitire;
• Acordarea de daruri persoanelor aflate în dificultate;
• Dedicarea timpului pentru rugăciune și liniște interioară.

Aceste practici contribuie la menținerea identității culturale și spirituale, transformând Sâmbăta lui Lazăr într-un moment de reflecție înainte de marea sărbătoare a Învierii Domnului.