Iată ce se întâmplă cu BANII din Pilonul II în caz de deces…

Pilonul II de pensii reprezintă pentru mulți români o garanție suplimentară pentru perioada bătrâneții, însă statutul acestor fonduri ca proprietate privată ridică adesea întrebări esențiale legate de soarta banilor în cazul decesului beneficiarului.

Sistemul pensiilor administrate privat a fost implementat în România în anul 2008 și funcționează pe principiul contribuțiilor definite. Spre deosebire de sistemul public, Pilonul II se bazează pe conturi individuale, unde fiecare participant deține un cod unic și un număr de unități de fond care îi aparțin în mod direct.

Din punct de vedere juridic, sumele acumulate sunt considerate active private, similare unui depozit bancar sau unui bun imobil. Începând cu anul 2024, contribuția a fost stabilită la 4,75% din salariul brut, iar pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de peste 15 ani, sumele strânse pot ajunge frecvent la zeci de mii de euro. Mai mult, un proiect legislativ aflat în dezbatere propune creșterea acestei contribuții la 6% începând cu data de 1 ianuarie 2027.

Procedura de moștenire a banilor din Pilonul II

Legislația în vigoare este clară: în cazul în care participantul decedează înainte de a solicita pensia, banii nu sunt pierduți și nici nu rămân în posesia statului. Aceștia intră în masa succesorală și revin moștenitorilor legali sau celor desemnați prin testament. Procesul de recuperare începe cu identificarea administratorului fondului, informație care poate fi obținută de la Autoritatea de Supraveghere Financiară în termen de aproximativ 10 zile lucrătoare.

Ulterior, este necesară intervenția unui notar, deoarece contul de Pilon II trebuie inclus în certificatul de moștenitor. Administratorul fondului are obligația de a transmite valoarea exactă a activului la data decesului pentru a fi integrată corect în succesiune. După finalizarea acestor demersuri, moștenitorii trebuie să depună un dosar care să cuprindă:

• Certificatul de moștenitor și certificatul de deces;
• Actul de identitate al moștenitorului;
• Un extras de cont bancar pentru virarea banilor;
• Cererea specifică pusă la dispoziție de administratorul fondului.

În funcție de calitatea moștenitorului, există două scenarii posibile. Dacă acesta este deja participant la Pilonul II, suma este transferată în contul său personal sub formă de unități de fond. Dacă moștenitorul nu face parte din acest sistem, poate alege să primească banii fie ca plată unică, fie eșalonat pe o perioadă de până la 5 ani, conform normelor ASF.

Referitor la regimul fiscal prevăzut pentru anul 2026, sumele care nu depășesc pragul de 3.000 de lei sunt neimpozabile. Pentru valorile care depășesc acest plafon, se aplică un impozit de 10%, la care se poate adăuga contribuția de asigurări de sănătate, reținerea fiind făcută direct la sursă de către administrator.

Potrivit publicației capital.ro, care citează experți în domeniu, este recomandat ca beneficiarii să își monitorizeze constant situația contului și să se asigure că familia este informată despre existența acestor active. Informații suplimentare despre viitorul sistemului pot fi consultate în contextul avertismentelor privind pensiile din România.