Dacă beneficiarul moare, toți banii de la PILONUL II ajung în posesia…

Mulți cetățeni consideră Pilonul II o metodă de a-și suplimenta veniturile la bătrânețe, pe lângă pensia publică. Totuși, o preocupare majoră vizează soarta acestor economii în situația în care beneficiarul decedează, având în vedere că sumele din Pilonul II sunt considerate proprietate privată.

Sistemul pensiilor administrate privat a fost implementat în România în anul 2008, funcționând pe baza contribuțiilor individuale. Spre deosebire de sistemul public, aici fiecare participant deține un cont personal, identificat printr-un cod unic, în care se acumulează unități de fond ce îi aparțin direct.

Din punct de vedere legal, aceste fonduri reprezintă un activ financiar personal, similar unui cont în bancă sau unei locuințe. În contextul în care contribuția a fost fixată la 4,75% din salariul brut începând cu anul 2024, persoanele care au cotizat peste 15 ani au strâns sume importante, care depășesc adesea pragul de câteva zeci de mii de euro. Importanța acestui activ este subliniată și de un proiect legislativ care propune majorarea contribuției la 6% începând cu data de 1 ianuarie 2027.

Procedura de moștenire a activelor din Pilonul II

Legislația din România stipulează clar că banii acumulați în Pilonul II nu se pierd și nu sunt confiscați de stat în cazul decesului participantului. Aceștia devin parte din masa succesorală și sunt transmiși moștenitorilor legali sau celor menționați în testament. Potrivit informațiilor publicate de capital.ro, experții recomandă utilizarea aplicațiilor mobile pentru verificarea constantă a soldului și informarea familiei despre existența acestui cont.

Dacă familia nu cunoaște administratorul fondului, poate solicita sprijinul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care oferă un răspuns oficial în termen de aproximativ 10 zile lucrătoare. Ulterior, este necesară intervenția unui notar pentru a include valoarea activului, comunicată de administrator la data decesului, în certificatul de moștenitor.

Pentru a intra în posesia banilor, moștenitorii trebuie să depună la administratorul fondului un dosar care să cuprindă următoarele documente:

• Certificatul de moștenitor;
• Certificatul de deces al participantului;
• Actul de identitate al moștenitorului;
• Un extras de cont bancar pentru virarea sumei;
• Cererea tip pusă la dispoziție de administrator.

Plata se realizează în funcție de calitatea moștenitorului. Dacă acesta este, la rândul său, participant la Pilonul II, activele sunt transferate în contul său personal sub formă de unități de fond, putând fi accesate doar la vârsta pensionării. În cazul în care moștenitorul nu face parte din acest sistem, el poate opta pentru plata integrală a sumei sau pentru o plată eșalonată pe o perioadă de maximum 5 ani, conform normelor ASF.

Regimul fiscal aplicabil în 2026 prevede că moștenitorii nu plătesc impozit pentru sumele de până la 3.000 de lei. Pentru ceea ce depășește acest prag, se reține un impozit de 10%, la care se poate adăuga contribuția pentru sănătate. Impozitarea se realizează direct la sursă de către administrator, astfel că beneficiarii primesc suma netă și nu au obligația de a depune declarații la ANAF.