SCHIMBĂRI URIAȘE pentru bugetari: iată cine va primi salarii mai mari și cine…

Proiectul noii legi a salarizării în sectorul public propune o restructurare profundă a ierarhiei veniturilor pentru sute de mii de angajați de la stat. Documentul introduce un sistem bazat pe coeficienți de ierarhizare, cu valori cuprinse între 1 și 8, care se multiplică cu o valoare de referință de 4.100 de lei pentru a stabili salariul de bază.

Ierarhia veniturilor în funcție de coeficienți

Conform noii grile, funcțiile de conducere ale statului ocupă vârful ierarhiei. Președintele României are alocat coeficientul 8, urmat de premier, președintele Senatului și cel al Camerei Deputaților, cu 7,5. Miniștrii și primarul general al Capitalei sunt încadrați la 6,5, în timp ce parlamentarii au coeficientul 6.

În restul grilei, pozițiile sunt distribuite astfel:

• Medicii primari și profesorii universitari pot atinge coeficientul 4.
• Șoferii de autosanitară sunt încadrați la 1,41.
• La baza sistemului se regăsesc preoții, casierii, bibliotecarii, bucătarii și personalul necalificat.

Majorări salariale pentru majoritatea bugetarilor

Conform datelor din proiectul consultat, 56% dintre posturile din sistemul public vor beneficia de creșteri salariale. Dintre aceștia, 21% vor primi majorări de peste 10%, iar 14% vor avea creșteri cuprinse între 5 și 10%.

Demnitarii vor înregistra cele mai mari creșteri. De exemplu, salariul brut al președintelui ar urma să ajungă la 32.800 de lei (aproximativ 19.200 de lei net), o creștere de 4.700 de lei net față de prezent. Premierul ar putea ajunge la un venit net de 18.000 de lei, cu 3.000 de lei mai mult decât în prezent, în timp ce miniștrii și parlamentarii vor beneficia de majorări între 2.000 și 3.500 de lei net.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că noua grilă este construită astfel încât președintele să fie punctul maxim de referință, iar toate celelalte salarii să fie raportate la această funcție. De asemenea, cercetătorii științifici ar putea beneficia de creșteri de până la 49%, ajungând la 17.532 de lei brut, iar medicii rezidenți ar putea câștiga 7.872 de lei brut până în 2027.

Mecanismul de compensare și reducerea sporurilor

Deși 44 de funcții din administrație ar putea avea, teoretic, salarii mai mici, autoritățile dau asigurări că nimeni nu va pierde bani efectiv. Diferențele vor fi acoperite prin „compensații individuale”, ceea ce înseamnă că veniturile vor rămâne înghețate până când noua grilă va atinge nivelul actual.

Spre exemplu, medicii primari și judecătorii ar putea avea salarii de bază mai mici, însă statul promite compensarea acestor scăderi. Totodată, legea vizează o reducere drastică a sporurilor: din cele 151 existente, 87 vor fi eliminate, inclusiv cele pentru calculator, stres sau condiții vătămătoare în birouri.

Critici privind sustenabilitatea legii

Economistul Adrian Negrescu a criticat dur proiectul, punând sub semnul întrebării fundamentarea economică a acestuia. „Legea salarizării unitare în sectorul bugetar pare o încropeală legislativă, cu cel puțin două semne de întrebare cu iz economic: cum s-a ajuns la venitul de referință de 4.100 de lei? De ce nu salariul minim pe economie? Și care va fi impactul real din punct de vedere financiar? 8 miliarde lei, la prima vedere, pare o estimare scoasă din pix, fără un fundament real. O lege făcută pe genunchi pentru a lua banii din PNRR, însă cu multiple efecte negative în finanțele statului, în economie, în societate”, a declarat economistul, în exclusivitate.

Grilele finale vor fi stabilite în urma negocierilor cu sindicatele, forma actuală a proiectului putând suferi modificări în perioada următoare.