România riscă un DEZASTRU hidrologic din cauza neglijenței sistemelor de protecție care…

În contextul avertizărilor hidrologice care vizează mai multe zone din România, experții avertizează că riscul major nu este reprezentat doar de precipitațiile abundente, ci și de starea precară a infrastructurii de protecție. Specialiștii subliniază că țara noastră se confruntă cu o problemă cronică: sistemele menite să prevină inundațiile au fost neglijate, în timp ce expansiunea urbană a depășit capacitatea reală de apărare a acestor lucrări.

Cătălin-Vlăduț Popescu, specialist în construcții hidrotehnice și președintele Comitetului Român al Marilor Baraje, atrage atenția că fiecare fenomen meteo extrem pune la încercare rezistența infrastructurii. În opinia sa, diferența dintre un incident gestionabil și o catastrofă este dată nu doar de forța naturii, ci și de modul în care au fost întreținute și modernizate lucrările de protecție.

Starea infrastructurii hidrotehnice și impactul urbanizării

România deține o rețea complexă de diguri, acumulări și canale, însă această moștenire tehnică necesită investiții constante pentru a rămâne funcțională. Expertul explică faptul că punctele vulnerabile cedează din cauza lipsei de întreținere, a depunerilor acumulate sau a sistemelor care nu mai corespund cerințelor actuale din teren.

O cauză principală a creșterii riscului de inundații este dezvoltarea imobiliară necontrolată. În ultimele decenii, numeroase construcții au fost ridicate în zone critice, precum:

• Lunci inundabile care ar trebui să preia surplusul de apă;
• Trasee naturale de scurgere a apelor;
• Zone din proximitatea torenților.

În plus, rețelele de drenaj sunt adesea colmatate sau depășite tehnic, ceea ce limitează capacitatea de răspuns a autorităților chiar și acolo unde infrastructura există.

Provocările instituționale și necesitatea unei culturi a prevenirii

Gestionarea eficientă a miilor de kilometri de diguri și a amenajărilor hidrotehnice necesită personal specializat și decizii rapide, însă numărul experților este adesea insuficient raportat la dimensiunea infrastructurii. Potrivit profesorului Cătălin-Vlăduț Popescu, România manifestă o tendință de a reacționa doar după producerea unei tragedii, planurile și evaluările fiind abandonate imediat ce pericolul trece.

La nivelul populației, lipsește o cultură a prevenirii, ceea ce face ca reacțiile în fața fenomenelor extreme să fie improvizate. Specialiștii subliniază că, la fel ca în cazul riscului seismic sau al incendiilor, inundațiile necesită o strategie bazată pe educație, planificare riguroasă și măsuri preventive constante.

Mesajul experților este unul tranșant: dacă autoritățile vor continua să trateze inundațiile ca pe niște evenimente izolate, fără a implementa reforme și investiții reale, vulnerabilitățile ignorate pot genera oricând un dezastru de proporții.