Peste 510.000 de români își sărbătoresc onomastica, dar iată ce este INTERZIS să faci…

Luni, 29 iunie 2026, credincioșii ortodocși marchează sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, un moment de o importanță majoră în calendarul bisericesc, care încheie perioada de post dedicată acestora. Această zi este marcată atât prin slujbe religioase, cât și prin respectarea unor tradiții străvechi, menite să cinstească memoria celor doi piloni ai creștinismului.

Cine au fost Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sfântul Apostol Petru, născut în Betsaida Galileei, a fost fiul lui Iona și fratele Sfântului Apostol Andrei. Cunoscut inițial sub numele de Simon, acesta a primit de la Mântuitor numele de „Chifa”, care se traduce prin „piatră”. După minunea pescuirii pe lacul Ghenizaret, el a devenit „pescar de oameni”. După Înălțarea Domnului, Petru a avut un rol esențial în organizarea ucenicilor, alegându-l pe Matia în locul lui Iuda, iar la Cincizecime, după predica sa, aproximativ trei mii de persoane au primit Sfântul Botez.

Activitatea sa misionară s-a desfășurat în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică și până în Babilon. Conform mărturiilor istorice, acesta a fost răstignit cu capul în jos la Roma, pe 29 iunie, în anul 67.

Sfântul Apostol Pavel, originar din Tarsul Ciliciei și descendent al neamului lui Veniamin, a avut un parcurs diferit. Înainte de convertire, acesta a fost un persecutor al creștinilor, fiind prezent la uciderea arhidiaconului Ștefan. Momentul transformării sale a avut loc pe drumul spre Damasc, când Hristos i S-a arătat într-o lumină puternică, întrebându-l: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”.

După ce a fost botezat de Anania, episcopul Damascului, Pavel a întreprins trei călătorii misionare de amploare și a redactat 14 epistole care fac parte din Sfânta Scriptură. Acesta a fost decapitat din ordinul împăratului Nero, tot pe 29 iunie, în anul 67.

Tradiții și obiceiuri populare

Conform datelor despre tradițiile populare, această zi este una de repaus, în care credincioșii evită activitățile gospodărești sau munca la câmp. Printre obiceiurile respectate se numără:

• Interdicția de a spăla haine, de a toarce sau de a arunca gunoiul din casă.
• Participarea la slujbele religioase.
• Pomenirea celor trecuți la cele veșnice prin oferirea de mâncare gătită și vase de lut cu apă, pentru ca sufletele adormiților să nu sufere de foame sau sete.
• Credința că licuricii sunt scântei ale biciului Sfântului Petru, menite să îi călăuzească pe cei rătăciți.
• Evitarea scuturării merilor, pentru a proteja recoltele de grindină.
• Femeile văduve nu consumă mere până la sărbătoarea Sfântului Ilie, pentru a-și păstra sănătatea.

În calendarul popular, sărbătoarea marchează mijlocul verii agrare și debutul secerișului. Sânpetru este reprezentat în tradiție ca un om simplu, îmbrăcat în straie țărănești, care se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor. Datorită credinței sale, acesta a primit cheile Raiului și responsabilitatea cămărilor cerești. De asemenea, în această perioadă are loc Târgul Găinii din Munții Apuseni, una dintre cele mai vechi manifestări populare din țară.

Conform informațiilor furnizate de Direcția pentru Evidența Persoanelor, peste 510.000 de români își sărbătoresc onomastica în această zi. Cele mai frecvente prenume masculine sunt Petru și Paul, în timp ce la femei predomină numele Paula și Petronela.