CASS pentru pensii ar putea fi extinsă. Măsura este analizată pe fondul costurilor noii legi a salarizării

CASS pentru pensii ar putea fi extinsă. Măsura este analizată pe fondul costurilor noii legi a salarizării
Noua lege a salarizării pune presiune suplimentară pe bugetul României, după ce impactul financiar estimat a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la aproape 12 miliarde de lei.
Diferența de circa 4 miliarde de lei trebuie acoperită prin măsuri compensatorii, iar printre variantele menționate într-o corespondență tehnică se află și extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra pensiilor.
CASS pentru pensii, una dintre variantele analizate
Printre măsurile discutate se află extinderea contribuției CASS asupra veniturilor din pensii.
În prezent, pensionarii cu venituri din pensii mai mari de 3.000 de lei plătesc contribuția de sănătate pentru partea care depășește acest prag.
Aplicarea actualei măsuri este prevăzută până la 31 decembrie 2027.
O eventuală prelungire sau modificare a sistemului nu este însă decisă în acest moment.
Dragoș Pîslaru: decizia aparține autorităților române
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a subliniat că o eventuală prelungire a CASS pentru pensii nu este decisă de Comisia Europeană.
Acesta a explicat că Ministerul Finanțelor va trebui să analizeze dacă și în ce condiții măsura ar putea continua după termenul actual.
Potrivit ministrului, măsurile aplicate în prezent au contribuit la reducerea deficitului din sistemul de asigurări de sănătate.
El a estimat că, în lipsa acestora, deficitul ar fi fost mai mare cu aproximativ 4 miliarde de lei.
Impactul noii legi a salarizării a crescut
Problema principală este legată de costul noii legi a salarizării.
Estimările inițiale indicau un impact de aproximativ 8 miliarde de lei.
Ulterior, calculele au ajuns la aproape 12 miliarde de lei.
Astfel, Guvernul trebuie să identifice surse pentru acoperirea unei diferențe de aproximativ 4 miliarde de lei.
Măsurile compensatorii ar trebui stabilite odată cu adoptarea legii sau înainte de intrarea acesteia în vigoare.
Apar diferențe și în calculele pentru salariile din sănătate
Specialiștii au semnalat și o neconcordanță între calculele financiare și textul efectiv al proiectului de lege.
Problema privește salariile din domeniul sănătății.
Diferența dintre fișierul folosit pentru estimarea impactului și prevederile proiectului ar fi de aproximativ un miliard de lei.
Autoritățile trebuie astfel să stabilească mai exact costul final înainte ca noile majorări salariale să fie aplicate.
Valoarea de referință ar urma să pornească de la 4.000 de lei
Dragoș Pîslaru a explicat că valoarea de referință din ultima variantă a legii salarizării a fost redusă la solicitarea Ministerului Finanțelor.
Potrivit variantei prezentate, aplicarea ar urma să înceapă de la o valoare de referință de 4.000 de lei.
Ulterior, aceasta ar putea ajunge la 4.100 de lei la rectificarea bugetară.
Nivelul de 4.100 de lei fusese luat în calcul în scenariile inițiale.
Guvernul trebuie să găsească surse pentru costurile suplimentare
Presiunea asupra bugetului este analizată și din perspectiva evaluărilor agențiilor de rating și a investitorilor.
În acest context, autorităților române li se cere să prezinte măsuri clare prin care vor fi acoperite costurile suplimentare generate de noua lege.
În paralel, a fost solicitat și un calendar pentru plata arieratelor datorate magistraților.
Ministrul susține că veniturile nu ar trebui să scadă
Dragoș Pîslaru a respins informațiile potrivit cărora noua formulă de salarizare ar urma să ducă la diminuarea unor venituri.
Acesta a declarat că au fost realizate calcule pentru mai multe situații și că proiectul conține un mecanism de protecție a veniturilor.
Extinderea CASS nu este decisă
Deocamdată, extinderea contribuției CASS asupra pensiilor trebuie privită ca o variantă analizată, nu ca o măsură adoptată.
Regula actuală rămâne cea în vigoare: contribuția de sănătate se aplică pensiilor care depășesc pragul de 3.000 de lei, pentru partea care trece peste acest nivel, iar măsura este prevăzută până la 31 decembrie 2027.
Orice prelungire sau modificare va depinde de deciziile viitoare ale autorităților române.

