Dorin Anastasiu, unul dintre cei mai îndrăgiți soliști români s-a stins din viață la vârsta de 78 de ani.

În urmă cu mai bine de 50 de ani, Dorin Anastasiu câștiga, alături de Angela Similea, trofeul "Cerbul de argint".

Artistul a lansat cunoscutele melodii "Nu pleca", împreună cu Mihaela Runceanu, și "Într-un oraș, într-un tramvai".

Solistul, care și-a dus discret viața, a rămas aproape de marea sa iubire, muzica.

Vreme îndelungată a fost profesor de canto și dicție pentru copii și adolescenți care şi-au dorit o carieră muzicală, scrie site-ul tvr.ro.

______________________

Dorin Anastasiu s-a născut la Craiova, pe 6 iulie 1943.

între 1954-1957 a urmat cursurile Şcolii de coregrafie, la Bucureşti. Tot în Capitală absolvă cursurile Liceului “Ion Neculce” şi, în 1967, ale Facultăţii de Instalaţii din cadrul Institului de Construcţii. La şcoala populară de artă urmează atât cursurile clasei de teatru, cât şi cele de muzică uşoară.

______________________

Viata lui Dorin Anastasiu a fost plina si deloc plictisitoare, desi artistul este mult prea modest pentru a recunoaste acest lucru.

"Nu stiu daca sunt un om fericit. Sunt un om impacat cu sine, pentru moment. N-am trecut degeaba prin viata, dar ar mai fi loc de mai bune sau mai multe. Azi nu se mai poarta modestia. Trebuie sa fii foarte obraznic. Poate ca este si vina mea. Daca as fi abordat alta maniera…".

Crede ca anumite neimpliniri din existenta sa au avut o baza psihologica si au fost legate de trecutul pe care l-a avut.

"In fostul regim am trait un fel de apasare. Pe unii i-a afectat mai mult, pe altii mai putin. Pe mine m-a afectat. Inca de la inceput.

N-am intrat la liceu pentru ca n-aveam dosarul bun. Taica-miu a fost ofiter in armata regala si nu era fiu de muncitor sau de taran. Asa ca am urmat cursuri la seral.

Inainte de facultate am lucrat trei ani ca muncitor necalificat la un atelier. Am luat-o de la zero. De la spalat motoare pana la pilit diferite piese. Lucrurile astea m-au marcat.

Apoi am lucrat in cadrul Institutului de Proiectari Cai Ferate, ca tehnician. Copiii care au crescut dupa Revolutie au primit un alt fel de educatie. Gandesc mai normal, mai sanatos. Noi suntem din alte timpuri”.

"Toata viata m-am gandit sa incerc alte meserii. Sa fiu poate sofer de taxi! Chiar am facut pe soferul de taxi pe vremea lui Ceausescu. Cand n-aveam de mancare, plecam noaptea cu Trabantul.

Imi trageam o sapca peste ochi, ca sa nu ma recunoasca lumea… Daca ma prindea Militia, era nenorocire. Era caz penal, pentru ca erau castiguri ilicite. Ei nu stiau ca noi supravietuim in felul acesta. Ma mai imprumutam de la frate-miu, ca avea bani mai multi. Dadea meditatii, facea pe taximetristul si el sau pe ghidul la ONT si intotdeauna avea bani mai multi".

Dorin Anastasiu – Jurnalul Național, 10 ianuarie 2005