România trebuie să transpună o directivă europeană care acordă angajaților cu copii mici posibilitatea creării unui program de lucru flexibil care să corespundă cu nevoile acestora astfel încât să le poată purta de grijă celor mici.
Directiva europeană a fost aprobată în luna august a anului 2019, iar autoritățile legiuitoare din statele membre au termen până la august 2022 să transpună actul european în legislațiile naționale.
Potrivit directivei, ce vizează drepturile angajaților europeni cu copii mici cu vârsta de până la 8 ani, cei ce se încadrează și vor să beneficieze de prevederile actului european vor trebui să ceară superiorilor crearea programului flexibil.
”Echilibrul dintre viața profesională și cea privată rămâne însă o provocare considerabilă pentru mulți părinți și lucrători care au responsabilități de îngrijire, în special din cauza prevalenței în creștere a programului de lucru prelungit și a orelor de lucru în schimbare, care are un impact negativ asupra ocupării forței de muncă în rândul femeilor.
Un factor major care contribuie la subreprezentarea femeilor pe piața muncii este dificultatea de a găsi un echilibru între obligațiile profesionale și cele familiale. Atunci când au copii, femeile lucrează, de obicei, mai puține ore în locuri de muncă remunerate și petrec mai mult timp îndeplinind responsabilități de îngrijire neremunerate.
Faptul de a avea o rudă bolnavă sau aflată în îngrijire s-a dovedit, de asemenea, că are un impact negativ asupra ocupării forței de muncă în rândul femeilor, unele femei ieșind complet de pe piața muncii", se arată în textul Directivei europene cu nr. 1.158/2019.
Implicit, programul de muncă flexibil vine să încurajeze părinții și îngrijitorii să rămână în câmpul muncii și presupune câteva de flexibilitate a muncii pentru părinți, de la alegerea timpului de început și de sfârșit al programului, la munca de acasă sau o combinație între munca la birou și cea în afara biroului.
”În acest scop și având în vedere nevoile lucrătorilor, aceștia au dreptul de a solicita formule flexibile de lucru în scopul de a-și adapta modurile de lucru, inclusiv prin utilizarea, acolo unde este posibil, a unor formule de muncă la distanță, a unor programe de lucru flexibile sau a unei reduceri a timpului de lucru pentru acordarea de îngrijiri", arată directiva.
Zilele lucrătoare la care se face trimitere se referă la programul de lucru cu normă întreagă, astfel cum este definit de statul membru în cauză.
Rămâne de văzut cum vor reuși autoritățile de la București să transpună directiva și dacă angajatorii vor fi dispuși să adapteze nevoile angajaților la nevoile lor.