Elisabeth Pongracz, una dintre cele două austriece care au fost împroprietărite ilegal cu 10.000 de hectare din Retezat, a depus prin avocații săi, o contestație în anulare, față de sentința definitivă dată recent de instanță, prin care presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy le-a fost retrasă proprietatea asupra terenurilor dobândite ilegal în 2006.

Maria Kendeffy (decedată în 2016, la 96 de ani) și fiica sa Elisabeta Pongracz, ambele cetățene austriece care nu au locuit niciodată în România, au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru peste 10.000 de hectare în masivul Retezat, potrivit deciziei Tribunalul Hunedoara, luată la capătul unui proces început la Judecătoria Hațeg în 2009 și finalizat după 13 ani.

În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis trei titluri de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat.

La un an de la depunerea cererilor, Maria Kendeffy și Elisabeta Pongracz au primit titlurile pentru peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacuri glaciare din Parcul Naţional Retezat şi Rezervaţia ştiinţifică Gemenele.

În 2009, Academia Română și statul român prin Ministerul Finanțelor au reclamat ilegalitatea împroprietăririi austriecelor cu 10.000 de hectare în Retezat, iar în 2020, Judecătoria Hațeg le-a dat dreptate.

În 10 noiembrie 2022, la capătul unui proces început în 2009, Tribunalul Hunedoara menținut decizia Judecătoriei Hațeg și a decis, definitiv, că retrocedările unor suprafețe uriașe de teren din Retezat, către presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy, au fost făcute ilegal.

Magistrații au reținut că prima instanță a prezentat argumentele pentru care presupușii moștenitori ai familiei Kendeffy nu aveau dreptul la terenurile din Retezat, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, în baza Legii din 1921, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.

Magistrații au stabilit că austriecele nu erau îndreptățite să fie declarate moștenitoare ale nobililor Kendeffy. Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate, fapt care nu a fost dovedit.

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetățenie română la momentul depunerii cererilor.

Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, se arată în dosar.

Elisabeth Pongracz a depus prin avocații săi o contestație în anulare, față de sentința definitivă dată recent de instanță, prin care a pierdut proprietățile ce îi fuseseră retrocedate ilegal.

Potrivit Codului de procedură civilă, contestaţia în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare, prin care părţile pot obţine desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti pentru nerespectarea unor norme procedurale.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Hunedoara și va avea primul termen de judecată în 16 februarie 2023.

_____________

Până la mijlocul secolului al XX-lea, familia Kendeffy, cunoscută încă din Evul Mediu, a deţinut proprietăţi întinse în Ţara Haţegului şi Retezat, dar şi în alte regiuni din Ardeal.

Un raport al Curţii de Conturi din 2013, susţinut de documente de arhivă, arată că fraţii Ludovic şi Gabriel Kendeffy au rămas fără cea mai mare parte din proprietăţi după Reforma Agrară din anul 1921, fiind despăgubiţi de statul român, în urma naţionalizării moşiilor, cu sume importante.

Gabor Kendeffy (1875-1962) şi soţia sa Susana Kendeffy (fostă Banffy) au fost ultimii nobili rămaşi în Ţara Haţegului, din puternica familie nobiliară Kendeffy. Gabor Kendeffy a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Transilvania în prima jumătate a secolului XX, el având în proprietate, la începutul secolului trecut, mii de hectare care compuneau Domeniul Retezat. 

Castelul din Sântamaria Orlea și moșiile pe care le mai deținea până după Al Doilea Război Mondial i-au fost confiscate, după război, iar în 1962, nobilul a sfârşit în mizerie, în Hațeg, umilit de comunişti.