Răzvan Cherecheş, profesor universitar la Iowa University: «Infecţia cu COVID-19 va fi precum alcoolul ca risc pentru ciroză»

25 Apr 2020 | scris de Monica Pavelescu

Răzvan Cherecheş, profesor universitar la Iowa University, în SUA, şi director al departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universității Babeş Bolyai din Cluj susține că protejarea împotriva Covid-19 ar trebui să devină o responsabilitate individuală, a fiecăruia dintre noi.

Răzvan Cherecheş, profesor universitar la Iowa University: «Infecţia cu COVID-19 va fi precum alcoolul ca risc pentru ciroză»

Răzvan Cherecheş susţine că pentru "repornirea României”, preconizată a începe la jumătatea lunii viitoare va fi nevoie de o etapizare în patru paşi.

”Trecem printr-o îndelungată stare de urgenţă, decretată pentru protecţia persoanelor vulnerabile în faţa infecţiei cu coronavirus. Măsurile luate până acum au fost corecte şi la timp, dar fenomenul de oboseală la complianţă începe să se manifeste şi este timpul să trecem la pasul următor, care să ne permită să revenim la o nouă stare de normalitate, centrată pe responsabilitatea individuală.

A sosit momentul ca responsabilitatea pentru protejarea împotriva COVID-19 să devină tot mai mult responsabilitatea noastră, a cetăţenilor, iar statul să îşi focalizeze resursele pe creşterea capacităţii sistemului medical.

Soluţia ar putea fi să ne raportăm la infecţia cu COVID-19 precum ne raportăm la viteza excesivă ca factor de risc pentru accidentele de circulaţie sau la consumul cronic de alcool ca factor de risc pentru ciroza hepatică.

Acum ştim cu toţii care sunt factorii de risc asociaţi COVID-19 (nu există români care nu au auzit de acest virus), am fost informaţi privind modul de protejare individuală (toată lumea ştie că trebuie să porţi mască, să păstrezi distanţa, să dezinfectezi mâinile şi suprafeţele), am fost informaţi privind capacităţile limitate ale sistemului de sănătate (nu avem destule ventilatoare, monitoare, personal specializat, suficientă capacitate de testare, ...). 

Trebuie să începem să ne asumăm responsabilitatea pentru protecţia noastră”, explică Prof. Univ. Dr. Habil. Răzvan M. Cherecheş, directorul Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării - Universitatea Babeş-Bolyai. 
 
Cercetătorul susţine că ”într-un mod similar suntem  informaţi cu privire la riscul la care ne expunem atunci când conducem maşina. Suntem informaţi că modalitatea de protecţie este să conduci cu viteza legală şi să porţi centura de siguranţă.

Există chiar şi penalizări dacă nu ne protejăm. În cazul în care avem un accident de circulaţie pentru că nu am respectat modalităţile de protecţie, vom primi tratament medical atât cât este disponibil în acel moment în cel mai apropiat spital”.

Cercetătorul a identificat patru etape ale procesului de revenire la normalitate:

Pasul 1: Campanie de informare continuă cu mesajele: “Dacă sunteţi într-una din categoriile de risc – protejaţi-vă! (păstraţi distanţa de 1.5 m, dezinfectaţi-vă/spălaţi-vă mâinile cu săpun, dezinfectaţi des suprafeţele din jur unde se poate depune virusul)” şi “Dacă nu sunteţi într-una din categoriile de risc – protejaţi-i pe ceilalţi! (păstraţi distanţa de 1.5 m, dezinfectaţi-vă/spălaţi-vă mâinile cu săpun, dezinfectaţi des suprafeţele din jur unde se poate depune virusul)”. Comportamentul individual va trebui sprijinit prin ajustarea legislaţiei muncii pentru a permite şi facilita munca la distanţă şi adaptarea locului de muncă pentru persoanele la risc.

Pasul 2 (continuu): Creşterea capacităţii spitalelor de tratament a cazurilor severe (implicând atât dotarea corespunzătoare, cât şi adaptarea circuitelor). Managementul spitalelor şi a Direcţiilor de Sănătate Publică trebui să devină unul profesionist (depolitizarea şi stabilirea de criterii de performanţă clare şi independente de mediul politic). Este nevoie acută de creşterea alocării bugetare la media Uniunii Europene pentru sistemul de sănătate, precum şi alocarea de resurse adecvate pentru programe de sănătate publică – prevenţie şi promovare, care să pregătească populaţia şi sistemul de sănătate pentru următoarea pandemie.

Pasul 3: Populaţia se întoarce la muncă începând cu luna viitoare, la activitatea normală, dar cu măşti pe faţă în toate locurile publice şi amendă în caz de nerespectare. Aceia dintre noi care avem risc ridicat (persoane peste 65 de ani şi sau cu boli respiratorii, cardio-vasculare sau diabet) trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru sănătatea şi viaţa noastră şi să ne protejăm (similar cu modul în care ne protejăm de alte boli cronice prin evitarea consumului excesiv de alcool pe termen lung).

Chiar dacǎ suntem ȋn vârstǎ şi avem boli cronice (dar nu grave), putem să mergem la cumpǎrǎturi, respectând mǎsurile simple de precauţie pe care le vedem şi le auzim peste tot. Autorităţile locale, asociaţiile de voluntari, bisericile pot să se coordoneze şi să îşi asume rolul de suport pentru persoanele la risc din comunitatea lor, care vor rămâne izolate. Până la dezvoltarea unui vaccin, şcolile ar trebui să continue în online şi întrunirile peste 50 de persoane să fie interzise.

Pasul 4: Cei care se infectează cu COVID-19 şi au simptome uşoare sau moderate vor fi trataţi de către medicii de familie prin telemedicină, iar cei cu simptome severe, vor primi asistenţă medicală în spitale, pe măsura posibilităţilor (la fel ca pentru orice altă boală). Există un număr mare de pacienţi cu alte boli cronice, potenţial letale, care au fost neglijaţi în această perioadă pentru a oferi tratament prioritar cazurilor de COVID-19”.
   
Trecerea la o abordare bazată pe responsabilitate individuală

”În acest moment funcţionăm pe o abordare paternalistă, în care statul ia decizii şi face eforturi pentru protecţia noastră. Însă toată această fervoare mediatică a sensibilizat populaţia din România la riscurile şi protecţia individuală de COVID-19 la un nivel neegalat pentru alţi factori de risc, ceea ce permite în acest moment trecerea la o abordare bazată pe responsabilitate individuală, în care noi suntem responsabili de protecţia noastră.

Dincolo de purtarea corectă a măştilor obligatorii în spaţiile publice (absenţa lor este uşor de sancţionat), vor fi români care vor decide să nu se protejeze suplimentar, expunându-se riscului de infecţie, riscului de dezvoltare de simptome severe şi riscului de a nu avea acces la echipament şi personal medical (exact la fel ca pentru orice altă boală)”, explică profesorul universitar.

”Cred că experienţa perioadei de izolare a scos la iveală capacitatea multora dintre noi de a reacţiona responsabil, prompt şi eficient la nevoile generale. Recursul la responsabilitatea fiecăruia dintre noi poate reprezenta o soluţie funcţională de repornire a României, începând chiar cu luna viitoare”, concluzionează prof. Univ. Dr. Habil. Răzvan M. Cherecheş.


CLICK - Follow us on Google News