Românii care vizitează Palatul Topkapî din Istanbul se opresc cu evlavie în fața vitrinei din sala armelor în care este expusă sabia lui Ștefan cel Mare.

Față de celelalte arme expuse în restul vitrinelor, care au încrustate pietre prețioase și sunt fabricate din aliaje care conțin materiale nobile, sabia domnitorului român este simplă.

Pe mânerul sabiei se observă stema Moldovei, capul de bour şi inscripţia în slavonă ”Io Ştefan Voievod domn al Ţării Moldovei”. 

Sabia, făcută din oțel de Toledo, a fost primită de Ștefan cel Mare după bătălia de la Vaslui din partea papei Sixt al VI-lea, în semn de recunoaștere a rolului decisiv al Moldovei în apărarea creștinătății.

Dacă asupra autenticității sabiei nu există nicio îndoială, rămâne încă un mister cum a ajuns sabia domnitorului în mâna turcilor și de ce este expusă la muzeul din Istanbul.

Unii istorici sunt de părere că Ştefan cel Mare şi-a predat sabia turcilor, la finalul unei bătălii în care fusese învins, cel mai probabil cea de la Podul Înalt, din 1476.

O altă ipoteză afirmă că sabia a ajuns în mâna turcilor la sfârșitul primei domnii a lui Petru Rareș. După ce fiul lui Ștefan cel Mare a pierdut domnia, s-a refugiat în Transilvania, iar turcii au jefuit tezaurul Moldovei înainte de a se retrage, luând cu ei și sabia lui Ștefan cel Mare.

Palatul Topkapî, fosta reședință a sultanilor otomani timp de aproximativ de 400 de ani, se află în Patrimoniul mondial UNESCO.