În urmă cu câteva zile, BBC News anunța cu destul de mult entuziasm că istoricii britanici au descoperit un nou împărat al Daciei: Sponsian.

Articolul prezintă studiu efectuat de profesorul Paul Pearson de la University College London asupra unei monede despre care se credea până acum că ar fi un fals.

Moneda pe care apare efigia lui Sponsian a fost găsită în urmă cu mai bine de 300 de ani, în 1713, în Transilvania, într-un mic tezaur.

Inițial s-a crezut despre ea că ar fi o monedă romană autentică. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, când experții în numismatică au concluzionat că cele patru monede au fost de fapt produse de falsificatorii vremii, având în vedere forma lor nefinisată.

Conclizia finală a venit în 1863, atunci când Henry Cohen, principalul expert în numismatică al vremii la Bibliothèque Nationale de France, a exclus monedele din cataloagele academice, considerându-le nu doar false, ci și prost făcute și imaginate ridicol.

problema pentru marele său catalog de monede romane. El a spus că nu erau doar falsuri „moderne”, ci prost făcute și „imaginate ridicol”. Alți specialiști au fost de acord și până în prezent Sponsian a fost eliminat din cataloagele academice.

Profesorul Paul Pearson, în căutarea unor informații despre Imperiul Roman, a studiat, recent, imagini ale monedelor și a identificat o serie de zgârieturi pe suprafața lor, despre care crede că ar fi o urmare a uzurii produse de faptul că s-au aflat în circulație.

Pearson, alături de istoricii de la Muzeul Hunterian de la Glasgow University, unde au fost depozitate monedele, le-a examinat cu ajutorul unui microscop puternic și și-a confirmat ipoteza: suprafața monedelor prezintă o serie de zgârieturi, urme ale folosirii lor de către populație.

Conform lui Jesper Ericsson, care este curatorul de monede al muzeului scoțian, o analiză chimică a relevat faptul că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani.

”Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că ar fi fost un fals și a fost eliminat de experți. Dar credem că a fost real și că a avut un rol în istorie”, a precizat Pearson pentru BBC News.

Acum, oamenii de știință spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop demonstrează că moneda era în circulație acum 2.000 de ani.

Despre Sponsian, istoricii presupun că ar fi fost un comandant militar care a fost nevoit să se încoroneze drept conducător al celei mai îndepărtate și greu de apărat provincii a Imperiului Roman, Dacia.

Dacia a fost părăsită de administrația romana în timpul domneie Împăratului Hadrian, jurul anului 260 d.Hr., ca o măsură de diminuare a resurselor consumate de imperiu pentru apărarea acestei provincii îndepărtate.

Potrivit lui Jesper Ericsson, înconjurat de inamici și departe de Roma, se presupune că Sponsian și-a asumat comanda supremă a regiunii în timpul unei perioade de haos și război civil, protejând populația militară și civilă a Daciei până la restabilirea ordinii, iar provincia a fost evacuată între 271 d.Hr. și 275 d.Hr.

”Interpretarea noastră este că el a fost persoana responsabilă să mențină controlul asupra armatei și asupra populației civile, izolate de restul imperiului. 

Pentru a menține o economie funcțională în provincie, s-a decis să-și bată propriile monede”, a spus Ericsson – o teorie care ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma.

”E posibil să nu fi știut cine a fost adevăratul împărat, pentru că a fost război civil. Dar aveau nevoie era un comandant militar suprem în absența unei puteri reale exercitate de Roma. El a preluat comanda într-o perioadă în care era nevoie de comandă”, afirmă profesorul Pearson. 

Informația despre autenticitatea monedelor și despre descoperirea unui împărat roman necunoscut până acum, au alertat cercetătorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, în Transilvania, care deține o altă monedă ”sponsiană”.

Moneda a făcut parte din moștenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morții sale și povestea spune că ultimul lucru pe care l-a făcut a fost să scrie un bilet în care a notat cuvântul ”autentic”.

Istoricii români specializați în cercetarea acelei perioade istorice privesc cu scepticism ”descoperirea” anunțată de britanici.

Arheologul Felix Marcu, managerul Muzeului Național de Istorie al Transilvaniei și cel care coordonează ”Programul Național Limes: Frontierele Imperiului Roman“, susține că așa-numita descoperire este un fals. 

”Nu sunt numismat, chiar dacă mă ocup cu epoca romană. Dar dacă așa ceva nu mai există, nu au cum să dovedească autenticitatea, oricât de specialiști se cred cei din Anglia.

Nu se poate data, nu poate nimeni garanta. Niciun cercetător serios nu poate emită o asemenea teorie doar pe baza unor vagi analogii”, este de părere Felix Marcu. 

Arheologul clujean susține că specialiștii din secolul al XVIII-lea au stabilit că este un fals, iar faptul că are urme de pământ văzute la microscop nu dovedește absolut nimic. ”Orice falsificator e la rândul lui un specialist și sunt între ei și foarte buni falsificatori”, consideră Marcu.

El crede că este moneda este doar o glumă. ”O glumă făcută de un falsificator de acum câteva sute de ani, nu este prima și nici ultima, mai sunt nenumărate inscripții romane falsificate și sigur că nu se falsifica orice. Ca să iasă în evidență trebuiau să dovedească un lucru inedit ca și acesta”, arată el.

Felix Marcu susține că informația de pe monedă nu poate fi coroborată cu nicio altă sursă care să dovedească că a existat acest împărat.

”E o bombă cum sunt și altele. Cum au fost și tăblițele de la Tărtăria. Nu cred că va fi validată niciodată de către cercetători.

Nu avem surse, nu avem nicio atestare de genul acesta. Nu ne putem lăsa duși de nas de așa-ziși cercetători, chiar dacă știrea a fost difuzată de BBC”, spune, cu fermitate, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.