Dragoş Pătraru, tinerilor de la Electric Castle: Urăsc profitul, ne distruge empatia, ne distruge ca oameni

18 Iul 2019 | scris de Monica Pavelescu

În cadrul EC Talks, Dragoş Pătraru a avut o întâlnire cu unii dintre spectatorii festivalului Electric Castle, care se desfăşoară în aceste zile la Castelul Banffy din Bonţida, Cluj-Napoca. Realizatorul emisiunii ”Starea Naţiei“ i-a îndemnat pe tineri să nu aibă certitudini şi să îşi caute fericirea, indiferent dacă acest lucru înseamnă să plece din România și să se implice în politică.

Dragoş Pătraru, tinerilor de la Electric Castle: Urăsc profitul, ne distruge empatia, ne distruge ca oameni

Cel mai importante declaraţii făcute de Dragoş Pătraru în cadrul Electric Castle Talks:

• Oamenii din marketing şi publicitate au distrus lumea şi continuă să o facă. La TV ţi se spune să bei doi litri de apă pe zi, dar nu ţi se spune că salamul ăla nenorocit, dacă-l consumi zilnic, îţi nenoroceşte copilul. Urăsc profitul, aş vrea ca profitul să moară şi toţi oamenii care se ghidează după profit să aibă un loc special al lor, să-i ducem într-un loc şi să-şi rupă singuri capetele. Cred că profitul distruge empatia, ne distruge ca oameni. Lumea asta din ce în ce mai inegală, foarte puţini au foarte mult şi cei mulţi au foarte puţin, asta ne face să fim răi şi tâmpiţi. Suntem atât de răi încât renunţăm la noi. Cred într-o lume cu mult mai puţine inegalităţi. 

• De fiecare dată zic că cine vrea să plece din România, trebuie să plece, pentru că eu nu cred în graniţe deloc. Cred că e cea mai imbecilă invenţie a celor care vor să ne împartă. Nu-mi place naţionalismul deşănţat, imbecil, idiot. Suntem oameni toţi, terminaţi cu tâmpeniile astea de pe urma cărora atâţia oameni câştigă alegeri. Cine vrea să plece, să o facă. Inclusiv pe copiii mei îi cresc în acest stil, în ultimii ani am reuşit să strâng ceva bănuţi pentru a-i susţine dacă vor să plece. Dacă vrei să pleci, du-te, urmează-ţi visul, caută-ţi fericirea. Cu ceva muncă şi cu foarte multă bătaie de cap reuşeşti să faci ceea ce îţi doreşti, inclusiv în România. 

• Scopul omului în viaţă nu este munca, ci să încerce să-şi găsească fericirea. Nu o să o găsim niciodată, pentru că altă mare problemă a noastră e că nu suntem niciodată fericiţi cu ce avem, întotdeauna ne dorim mai mult şi mai mult, dar suntem liberi să încercăm să găsim fericirea. 

• Întâi de toate, trebuie să accepţi că nu ştii tot, chiar dacă e foarte greu. Eu mă uit în fiecare seară în oglindă şi mă întreb dacă am făcut lucrurile bine sau dacă am fost complet idiot. Şi în fiecare seară obţin acelaşi răspuns: am făcut şi lucruri bune, dar am făcut şi lucruri tâmpite şi încerc să repar, să învăţ şi să procedez altfel a doua zi. 
 
• Oamenii care nu intră în politică sunt sănătoşi (râde). Eu cred că ăsta e drumul meu, cred că fac un lucru important. Pentru mine fericirea este atunci când mă simt util, iar ceea ce fac în acest moment îmi dă sentimentul de utilitate. Nu mă atrage politica. Eu nu cred că trebuie să ajungi în presă, să ai un anumit discurs, să-ţi faci o platformă şi apoi să te foloseşti de oameni şi să intri în politică. Puterea, în general, te schimbă, chiar dacă vii acolo cu cele mai bune sentimente.

Ar trebui să intre oameni noi în politică, dar oameni cărora le-ar face plăcere să fie acolo şi care vor să lupte cu adevărat pentru a schimba lucrurile. Eu nu cred că aş putea face lucruri la fel de bine precum le fac acum din poziţia pe care o am. Dar eu îi încurajez pe tineri să intre în politică. Eu sunt un om de stânga, dar cred că e nevoie de oameni tineri în politică, chiar dacă ar însemna să mergem într-o zonă de dreapta cu care eu nu sunt neapărat de acord, pentru că ar mări inegalităţile. Îi sfătuiesc pe tineri să intre în politică. 

• În fiecare zi mă gândesc să renunţ la Starea Naţiei şi cred că aşa ar trebui să facă toată lumea. În fiecare zi am această îndoială, vă sfătuiesc să nu mai aveţi certitudini, puneţi-vă întrebări, căutaţi răspunsuri, nu citiţi doar presa pentru a vă considera informaţi. Avem o imagine foarte greşită despre lume, ea se mişcă, chiar dacă foarte încet, spre mai bine. E clar că ne aflăm în mijlocul unei revoluţii. Trebuie să ne depărtăm un pic de societatea de acum, să vedem toate schimbările şi să le vedem ca pe nişte oportunităţi, nu ca pe nişte garduri în calea noastră, nu ca pe nişte piedici.