Drama familiei Furdui continuă. Autoritățile germane supraveghează întâlnirile cu copiii, subiectele discutate trebuie aprobate

17 Noi 2022 | scris de Anita Raicu

Drama familiei Furdui, rămasă în aprilie 2021 fără cei șapte copii, luați de lângă părinți de Protecția Copilului din Germania, continuă chiar și după ce a trecut an și jumătate de la eveniment.

Drama familiei Furdui continuă. Autoritățile germane supraveghează întâlnirile cu copiii, subiectele discutate trebuie aprobate

Povestea nefericită a familiei Furdui, care s-a mutat în 2012 din Spania în Germania, a început după ce David, cel mai mare dintre frați, s-a plâns la școală de relaţia cu părinţii și a menționat faptul că cei doi băieţi mai mici sunt, uneori, bătuţi de mamă.

”În retrospectivă, David însuși spune că era într-o stare proastă în perioada respectivă de lockdown.

Era furios și frustrat și a exagerat declarațiile făcute în fața asistentei sociale a școlii. El nu a văzut niciodată că părinții săi i-au bătut pe frații și surorile sale”, spune acum mătușa copiilor.

Protecţia Copilului din Germania a constat că familia Furdui merge săptămânal la biserică, încadrându-i într-un profil de oameni ”extrem de religioşi care nu le oferă copiilor acces la toate subiectele relevante din societate”. 

Potrivit Paraschivei Bloju, mătușa copiilor, nici înaintea preluării copiilor, nici ulterior părinţii nu au fost supuşi unei anchete a Poliţiei care să stabilească dacă copiii au fost abuzaţi.

În timp ce două dintre fete, Estera (14 ani) și Natalia (13 ani) au fost lăsate să se întoarcă acasă, ceilalți cinci copii sunt ținuți în continuare departe de părinți.

Lea, în vârstă de doi ani și jumătate, este în plasament la un asistent maternal. Părinții o pot vizita o dată la două săptămâni

Pe băieți, Albert (10 ani) și Ruben (12 ani), instalați într-o comunitate - ”sat de copii” - la 100 de km de casă, autoritățile constatând că fugeau de la școală pentru a merge acasă. Părinții îi pot vedea o dată la trei săptămâni, timp de 90 de minute.

”Întâlnirile cu băieții sunt drastic supravegheate. Părinții trebuie să obțină aprobare pentru  subiectele pe care vor să le discute cu băieții.

Sunt interzise teme precum casa, ceilalți frați, proces, întoarcere acasă, bunici. Nu le este permis să ducă vreun obiect sau poze  de acasă”, explică mătușa lor.

Cea mai mare dintre fete, Naomi (16 ani), se află internată într-un cămin de unde a cerut în repetate rânduri să fie ”eliberată”. Ea poate să meargă o dată la două săptămâni acasă, de vineri până duminică.

În același cămin cu Naomi a fost și băiatul cel mare, David (17 ani). Într-o ”permisie” de la sfârșitul lunii octombrie, el a plecat, în secret, la rudele din România.

”David și Naomi au spus în repetate rânduri că vor să se întoarcă acasă, asistenții sociali și tutorii nu le-au permis să facă acest lucru și au vorbit de rău despre părinții lor.

Fiind cuprins de disperare în urma acestor discuții cu tutorele și alti reprezentanti ai Jugendamt, David a gândit un plan să scape și a fugit în România la rude.

A considerat inadmisibil ca la 17 ani să fie ignorată dorința lui de a se întoarce acasă. Acum este fericit că poate să-și continue viața departe de Jugendamt”, a declarat Paraschiva Bloju.

Mătușa copiilor a declarat că copiii ținuți încă departe de părinți ”suferă foarte mult din cauza separării”.

”Ei și-au exprimat în multe feluri dorința de a li se permite să se întoarcă acasă. Sunt într-o stare proastă, atât din punct de vedere psihic, cât și fizic. Lea pare deseori deprimată la întâlniri și are adesea vânătăi. Unul dintre copii a trebuit să fie tratat într-o secție de psihiatrie”, a mai declarat Paraschiva Bloju.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că urmărește cazul familiei Furdui încă de la declanșarea lui, acordându-i ”prioritate deosebită”. MAE a confirmat, de asemenea, fuga în România a unuia dintre copiii Furdui.

”Recent, membrii familiei Furdui au anunțat autoritățile române cu privire la sosirea voluntară în România a unuia dintre copii, la sfârșitul lunii octombrie 2022.

Din datele furnizate, părăsirea căminului unde fusese plasat de Jugendamt Heidekreis a avut loc fără acordul autorităților germane, care asigurau îngrijirea minorului.

Având în vedere că la momentul ajungerii în țară, acesta era lipsit de îngrijire părintească, autoritățile române competente au dispus, în regim de urgență, măsurile de protecție specială aplicabile în cazul oricărui alt minor, cetățean român, care, din motive neimputabile acestuia, nu se mai află sub supravegherea părinților săi”, se arată în răspunsul MAE pentru cotidianul Adevărul.

MAE a dat asigurări că sprijină demersurile familiei minorilor, ”inclusiv prin mijloacele de intervenție posibile în baza legislației germane și a dreptului internațional în materie și având în vedere asigurarea respectării principiului interesului superior al copilului”.


CLICK - Follow us on Google News