În povestea următoare avem de-a face cu încă un exemplu despre modul în care sublimați în ”oameni de bine” foștii securiști și-au văzut de treaba lor, contribuind la edificarea unui complex de încrengături economice, politice și financiare, care conduce, prost, România…
Ovidiu Galea, magistrat în cadrul Tribunalului Bihor, a fost declarat colaborator al Securităţii de Curtea de Apel Bucureşti, care a stabilit totodată că judecătorul a încălcat drepturile fundamentale ale omului înainte de 1989.
Soluţia a fost pronunţată în procesul intentat pe numele lui Galea anul trecut de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), pe care judecătorul orădean a solicitat să fie judecat în şedinţă secretă.
Potrivit Europa Liberă, verdictul a fost pronunţat după o săptămână de deliberări şi după ce, la ultimul termen de judecată, magistratul orădean s-a prezentat împreună cu un avocat la proces, pretinzând că ceea ce îi este imputat e o perioadă din tinereţe când era un tânăr care se visa James Bond.
“Nu era o ruşine să fii ofiţer de contraspionaj. Vă daţi seama, nu puteam să ajung James Bond în două luni. Din câte ştiu, se face şi acum o perioadă de iniţiere pentru tinerii ofiţeri. Superiorii mă chemau să fac diverse lucruri", a susţinut Galea.
Judecătorul a declarat că va ataca hotărârea pronunţată care e “o încercare de compromitere a unui magistrat onest si incomod": “Am devenit primul magistrat român în activitate care nu poate fi suspectat că ar fi un “acoperit” în Justiţie”..
În fața instanței, CNSAS a invocat faptul că judecătorul Galea a avut calitatea de colaborator al Securităţii din liceu, fiind racolat încă din perioada în care era elev în clasa a XI-a la Liceul industrial de Construcţii 1 Dej.
El a semnat un angajament de colaborare cu fosta Securitate pe 2 martie 1981, primind numele conspirativ “Sorin”, şi “a furnizat în mod constant informaţii din mediul elevilor, dovedind interes în munca de culegere a informaţiilor”, ofiţerul care îl coordona notând că actualul magistrat "şi-a adus aportul la clarificare aunor probleme de interes operativ din liceu şi activitatea unor persoane aflate în atenţie, pe lângă care a fost dirijat".
De asemenea, în cererea înaintată Curţii de Apel Bucureşti, CNSAS a arătat că judecătorul, încadrat ca ofiţer operativ pe data de 23 august 1989, a primit pe 22 octombrie 1989 sarcina de a spiona un cuplu de turişti străini cazaţi într-un hotel din oraş.
Urmărirea s-a făcut o noapte întreagă, "prin sondă optică", dintr-o cameră alăturată, obiectivul fiind bărbatul, Knight Oliver John Alexander, ofiţer de aviaţie din Marea Britanie
Evoluție profesională – securist, polițist, procuror, judecător
Ovidiu Galea a fost ofiţer de informaţii al Ministerului de Interne (la celebra UM 0215), după 1990, poliţist de frontieră, procuror şi, într-un final, judecător.
El a fost anchetat în două dosare ale DNA Oradea. Într-unul, clasat în final, magistratului i se imputa că, împreună cu alte trei judecătoare, ar fi intervenit ca să scape de pedeapsă un afacerist condamnat şi încarcerat pentru tentativă de viol, în timp ce în cel de-al doilea, în care a scăpat cu un avertisment, că nu şi-a declarat apartenenţa la Loja Masonică Ţara Crişurilor.
Despre cariera de dinainte de 1989, magistratul dezvălui anterior presei doar că a fost ofiţer de contrainformaţii, pentru câteva luni, şi a negat permanent că ar fi avut alte colaborări cu fosta Securitate.
“Am fost doar ofiţer stagiar şi mă ocupam de traduceri. La Revoluţie chiar am cerut să atârnăm steagul alb pe sediu, ca să vadă timişorenii că nu suntem împotriva lor", declara el pe vremuri.
Când, în 2017, presa a descoperit documente care atestau că a fost dotat cu pistol mitralieră în timpul Revoluţiei, a sugerat că ar fi victima unei confuzii, deoarece n-a fost singurul securist din Timiş cu numele Ovidiu Galea.