Întâmplător, în 2012, în timpul unor exerciții de scufundare, un grup de salvamontiști din Neamț a descoperit pe fundul Lacului Bicaz o serie de vestigii arheologice, pe care se regăsesc inscripții în pelasgă, una din primele scrieri cunoscute în lume.

”În timpul unui antrenament pe care l-am efectuat cu echipa noastră de scafandri, un instrument de căutare s-a desprins şi a trebuit să coborâm la o adâncime de 22-30 de metri, pe fundul lacului Bicaz, ca să-l recuperăm.

În timpul acestei scufundări, atenţia mi-a fost atrasă de nişte inscripţii pe lespezi de piatră concentrate pe un perimetru de 200-300 de metri”, povestea la vremea respectivă Raul Papalicef, şeful serviciului judeţean Salvamont Neamț.

Imaginile video captate de scafandri au fost investigate de arheologi care au ajuns la concluzia că ar putea fi vorba de vestigiile unui cimitir precreştin.

Pe lespezile masive de piatră s-ar afla o serie de simboluri despre care experții cred că au fost realizate în pelasgă, iar în cazul în care acest lucrur ar fi dovedit, ar însemna că datează de cel puțin 10.000 de ani înaintea erei noastre.

Un alt aspect interesant este că în zonă, la Vadu Rău, o viitură a râului Bistriţa a scos la iveală mai multe tăbliţe ce prezentau de asemenea inscripţii ciudate în aceeași scriere pelasgă.

”Pe tăbliţe sunt incizate o serie de semne figurale abstracte. Asemănarea cu cele descoperite la Tărtăria tocmai aici se produce. Asta m-a făcut să leg descoperirea de la Vadu Rău celei din Alba şi de aici ideea unui alt centru cultural, ce comportă un stadiu precursor al scrierii sumeriene datată pe la 3300 înainte de Hristos“, susţinea istoricul Dumitru Ioniţă în Monitorul de Neamţ.

”Din start trebuie spus că scrisul marchează începuturile istoriei. În preistorie nu exista scris, ci doar semne/simboluri pe artefacte din piatră arsă.

Toate aceste artefacte sunt creaţii antropice, create de om, dar nu se poate vorbi de o scriere”, susţine Constantin Preoteasa, cercetător la Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucureni din Piatra Neamţ.

Deși imaginile video captate de pe fundul lacului dovedesc existența acestor vestigii incredibile ca valoare istorică, până acum nimeni nu a fost declanșată

”M-am gândit că o să fie o avalanşă de cercetători care să vină să caute ce e cu aceste semne de pe pietre. Nimeni nu m-a întrebat, pe nimeni nu a interesat ce-i cu această descoperire.

Zona o ştiu, e undeva pe malul dinspre Ceahlău, sub ape fiind acolo fostul sat Hîrţigi, care a dispărut în anii ’50 prin strămutarea populaţiei înainte de formarea lacului de acumulare.

Eu am făcut doar poze atunci şi filmare, pentru că e greu să scoţi pietrele de la 30-40 de metri din apă. În plus, cred că e nevoie şi de o autorizaţie, dar dacă vreo autoritate a statului ne cerea sprijinul, atunci găseam soluţii să le aducem la suprafaţă”, a declarat Raul Papalicef.