În peste 40% din cele 1.300 de probe de legume analizate de Autoritateai Națională Fitosanitară au fost evidențiate urme de pesticide, dublu față de anul precedent, iar la unele produse cantitățile de substanțe periculoase detectate au fost cu mult peste nivelul maxim admis.

Probele analizate provin din marile bazine legumicole din sudul țării, iar raportul arată că mărarul, salata și roșiile sunt cele mai tratate legume – în 67% din probele de mărar și salată și în 64% din probele de roșii găsindu-se pesticide.

Reziduurile provin mai ales de la tratamentele cu fungicide, urmate de cele cu insecticide și regulatori de creștere. Reziduurile de pesticide pe care experții fitosanitari le-au găsit în legume sunt: azoxistrobin, ciprodinil, etefon, boscalid, acetamiprid, fluopiram, cipermetrin, fenxeamid și piraclostrobin, iar în unele cazuri, nivelul a depășit cu mult maximele admise.

Nici fructele din jumătatea de sud a țării nu stau mai bine, din cele 592 de probe de fructe analizate în 2023, 58,9% au conținut reziduuri de pesticide. Categoriile de fructe cu procent mare de astfel de urme de substanțe sunt: gutuile, strugurii, caisele, piersicile și căpșunele.

Legumicultorii spun că probele trebuie recoltate direct de la fermieri, nu de pe tarabe: E clar că provin din Turcia

”De fiecare dată când apar trufandalele românești, apare în presă un scandal de genul acesta. Mă surprinde că s-au găsit depășiri la mărar și la salată, pentru că aceste legume nu necesită atât de multe tratamente, pentru că nu sunt așa predispuse bolilor față de tomată, care are mai multe tipuri de boli și dăunători. Mărarul crește și singur.

Sunt urme de pesticide, noi vorbim despre o agricultură 90%-95% convențională în România, adică putem folosi tratamente și produse fitosanitare recunoscute de legislația în vigoare. Dacă vorbim de urme de pesticide, acestea trebuie să se regăsească pentru că fermierii le folosesc. Dacă vorbim de depășiri ale limitelor maxime admise, atunci, într-adevăr, cred că este o problemă. Autoritatea Națională Fitosanitară ar trebui să fie mai exactă, pentru că aceste tratamente sunt folosite în cantitățile recomandate și cu respectarea timpilor de pauză.

Ne punem marea întrebare: de unde au fost recoltate aceste legume, din solariile, câmpurile fermierilor sau din piețele agroalimentare? Pentru că aici avem o altă categorie de comercianți care folosesc etichetarea falsă a produsului, iar celelalte autorități ar trebui să-și facă treaba. Poate sunt și fermieri care greșesc sau care nu au respectat timpii de pauză, dar nu suntem de acord cu aceste practici“, a explicat Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

La rândul său, Gheorghe Vlad, președintele Organizației Interprofesionale a Producătorilor de Legume și Fructe (OIPA), susține că legumele la care s-au găsit valori mai mari decât limita maximă admisă ar proveni din Turcia.

”Sunt de acord cu aceste controale, doar ca legumele să fie luate direct din bazine legumicole, de la producător. În fișa tehnică a pesticidelor nu există cuvântul «periculoase», și medicamentele sunt «toxice» în cantități mari. Astfel de cuvinte presează pe producătorii autohtoni de legume, pe produsul românesc.

Pe de altă parte, din ce an este aparatura folosită de Agenția Fitosanitară? O să vedeți că aceasta este foarte veche și nu face decât trei, patru determinări. Să menționeze producătorii și produsele la care s-au găsit urme, pentru că nu e nimic de ascuns, și astfel nu s-ar mai generaliza.

Dacă s-au găsit la mărar și pătrunjel, e clar că provin din Turcia. Legumele acestea sunt din Turcia, de aceea sunt depășiri. Nu găsești produs românesc în piețe decât 5%. În piețele agroalimentare nu sunt producători reali, iar sub acel atestat de producător ei cumpără și vând produse din Turcia“, a transmis Gheorghe Vlad, președinte OIPA.

Leucemia, asociată cu consumul de pesticide

Medicul Radu Țincu, șeful disciplinei de toxicologie din cadrul Universității de Medicină ”Carol Davila“, a explicat de ce expunerea la pesticide poate fi toxică, dar și bolile a căror apariție o favorizează.

”Periculos este efectul cumulativ, putem mânca salată și roșii care sunt contaminate, dar putem mânca și alte fructe care să fie la rândul lor contaminate. E greu de spus o cantitate, pentru că discutăm de un efect cumulativ.

Noi nu mâncăm doar un anumit fruct sau o anumită legumă și nici analizele nu fac referire doar la un anumit tip de fruct/legumă. Dar efectul cumulativ vizează interacțiunea acestora cu organismul uman. Sunt foarte multe studii care atestă o corelație între expunerea de joasă toxicitate la pesticide și apariția unor forme de cancer, în special în zona hematologică: leucemii, limfoame au fost asociate cu anumite expuneri ale persoanelor la pesticide.

De asemenea, aceste substanțe funcționează ca niște disruptori endocrini, adică pot mima anumiți hormoni, lucru care poate duce la apariția anumitor disfuncții endocrinologice, cu atât mai mult în perioada de dezvoltare, în pubertate.

Pot apărea anumite tulburări de ciclu menstrual, pubertate precoce, iar pe de altă parte, prin acest mecanism endocrinologic, pesticidele pot favoriza apariția unor cancere la nivelul unor organe care sunt reglate hormonal: cancerul de sân, de prostată sau de col uterin“, precizează medicul toxicolog.

Putem evita consumul de legume și fructe cu pesticide?

”Este foarte greu să ne ferim de legumele sau fructele cu urme de pesticide, pentru că nu avem niciun fel de capacitate organoleptică, nu putem să detectăm cu simțurile noastre dacă acestea sunt sau nu contaminate. Este evident că principalul mecanism de control îl reprezintă efectuarea unor teste de către autorități, teste care să pună în evidență prezența sau absența acestor pesticide, unele dintre ele pot fi în limite, altele – peste nivelul admis sau interzise de legislație“, adaugă Radu Țincu.

Pentru a limita aportul de reziduuri din pesticide, Organizația Mondială a Sănătății ne recomandă să decojim și să spălăm fructele și legumele.

Spălarea fructelor și a legumelor sub jet de apă, timp de câteva minute, va duce la o diluare a concentrației de pesticide de pe suprafața acestora și este un sfat pe care ar trebui să îl aplicăm. Să spălăm foarte bine aceste fructe și legume, nu cu detergent, pentru că ne putem expune la alte forme de toxicitate. Nici bicarbonatul de sodiu nu are un efect asupra pesticidelor, nu le inactivează, desigur nu are nici un efect toxic pentru organism, dar nu este o recomandare care are bază științifică.

Legumele și fructele de import, și mai toxice

Aproximativ 90% din fructele și legumele din perioada octombrie-aprilie sunt din import, și nici după această perioadă necesarul nu este acoperit doar de producătorii autohtoni.

Un studiu realizat în Franța arată că aproape două treimi din fructele (73,1%) şi aproape jumătate din legumele (45,8%) neecologice conţineau cel puţin un reziduu de pesticide în perioada 2017-2021.

Cu toate acestea, Olanda are cel mai mare consum de pesticide la hectar din Uniunea Europeană, peste 10 kg. Asta în condițiile în care produsele agricole din Europa respectă o legislație destul de strictă.

Însă legumele și fructele care vin din Turcia sau Ucraina pot conține inclusiv pesticide interzise de UE. ANSVSA ne asigură că mare parte din aceste legume și fructe contaminate nu ajung la raft.