De aproximativ de zece ani se poartă prin instanțe o dispută privind delimitarea teritorială dintre județele Harghita și Neamț, având drept punct de interes Cheile Bicazului, canionul din munții Hășmașului, vizitat anual de mii de turiști.

Strămutat în 2013 la Tribunalul Prahova, procesul a ajuns la prima sentință care a dat câștig de cauză autorităților din județul Harghita.

”Anulează procesul-verbal având ca obiect stabilirea traseului hotarului administrativ, emis în anul 1998. Stabileşte linia de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz-Chei, astfel: DN 12 Gheorgheni (DN 1) – Lacul Roşu – limita Jud. Neamţ 0 + 000 32 +32,000 Km., conform Hotărârii nr. 540/2000 din 22/06/2000“, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.

Evenimentul a fost salutat cu entuziasm de Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Județean Harghita.

”Am câştigat! După aproape 10 ani de litigii, se soluţionează o dispută la graniţă. Inserarea strâmtorii Békás (Cheile Bicazului, n.r.) de către judeţul Neamţ nu a fost tolerată de Consiliul judeţean Harghita“, a susţinut şeful CJ Harghita, într-o postare video făcută pe Facebook, cerându-le harghitenilor să susţină în continuare eforturile instituţiei pe care o conduce pentru a se impune şi în disputa cu judeţul Bacău pentru cimitirul de la Valea Uzului.

Încurajat de decizia magistraţilor de la Tribunalul Prahova, Borboly Csaba susţine răspicat că s-a făcut dreptate, iar Cheile Bicazului aparţin, în totalitate de judeţul Harghita: adică, de la Gheorgheni mergând spre Neamţ o distanţă de 32 de kilometri, trecând de staţiunea Lacu Roşu, şi coborând serpentinele spre comuna Bicaz Chei.

Autorităţile din Neamţ s-au declarat uluite de decizia judecătorilor deoarece este invocată o Hotărâre de Guvern, şi nu Legea 2 din 1968, act ce stabileşte organizarea administrativ-teritorială a României.

”Este surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o Hotărâre de Guvern din 2000, nr. 540, privind «aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Nu printr-o astfel de hotărâre se reglementează un hotar administrativ şi nu are absolut nici o legătură cu hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Mureş autonomă maghiară şi Regiunea Bacău.

Şi înainte de legea din 1968, dar şi după, hotarul este pe pârâul Cupaş, deasupra Cheilor Bicazului. Cheile sunt în totalitate la Neamţ. Se cheamă Cheile Bicazului şi nu Cheile Gheorghieniului sau ale Harghitei. E clar, e evident, aşa a fost dintotdeauna şi sperăm aşa să fie şi la următoarea instanţă“, a declarat Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ.

Ceva mai liniştit şi chiar amuzat de situaţie părea primarul comunei Bicaz Chei, obişnuit de 19 ani să se judece cu vecinii din Gheorgheni, în litigii de fond funciar sau dispută teritorială.

”E de noaptea minţii şi de râsul curcilor. Nu au câştigat nimic cei din Harghita. Ei au cerut să se anuleze un proces verbal de limită, care tot de ei a fost întocmit şi a fost făcut la o lucrare cadastrală. Din ce ştiu, au contestat procesul verbal pentru că nu avea număr de înregistrare de la primăria Gheorgheni, dar era semnat de toţi.

Limita între judeţe e naturală şi este la varsarea pârâului Cupaş în pârâul Bicaz, adică desupra cheilor. Ei îşi apără interesele, având în vedere că aceste chei sunt un brand internaţional şi atrag turişti de pretutindeni. Noi, care avem proprietăţile 90% acolo, ar trebui să fim mai bine reprezentaţi“, spune primarul Gheorghe Oniga, convins că disputa va continua cu multe alte termene până la decizia definitivă.