Statul Major al Apărării a analizat desfăşurarea primei serii de recrutare-selecţie a soldaţilor profesionişti din acest an.
Procesul constă în principal din fazele de înscriere şi selecţie a candidaţilor – întocmire a dosarelor, evaluări fizice, psihologice şi medicale – și apoi de repartiţie în unităţi a candidaţilor admişi, iar constatarea generală a fost că cei mai mulţi dintre candidaţi nu au reuşit să treacă de evaluarea fizică, transmite MApN.
Principalele date ale analizei efectuate de Statul Major al MApN au fost următoarele:
– campania de recrutare şi selecţie s-a derulat în 41 de judeţe şi în municipiul Bucureşti;
– numărul de locuri scoase la concurs: 5.093;
– numărul de candidaţi: 6.448 (dintre care fete: 20%);
– indicele de interes (raport între nr. candidaţilor şi nr. locurilor scoase la concurs): 1,3;
– proporţie candidaţi respinşi la evaluarea fizică (prima probă): 24%;
– proporţie candidaţi respinşi la evaluarea psihologică (candidaţi rămaşi după proba fizică): 18%;
– proporţie candidaţi respinşi la evaluarea medicală (candidaţi rămaşi după evaluarea psihologică): 12%;
– numărul candidaţilor admişi: 2.626;
– indicele de admitere (proporţia candidaţilor selecţionaţi din totalul candidaţilor înscrişi): 40%.
”Constatarea generală a fost că cei mai mulţi dintre candidaţi nu au reuşit să treacă de evaluarea fizică – cu sublinierea faptului că a fost prima probă a procesului de recrutare-selecţie.
Nivelul de dificultate al probei este considerat ca fiind unul mediu: traseu utilitar-aplicativ, alergare de rezistenţă 2.000 m. O persoană cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 ani, cu o dezvoltare fizică normală ar trebui să nu întâmpine dificultăţi majore pentru trecerea baremelor fizice minime obligatorii ale acestei evaluări”, afirmă MApN.
Creșterea numărului de militari, un obiectiv realizabil
Pe de altă parte, MApN consideră că valoarea pozitivă a interesului tinerilor faţă de instituţia apărării naţionale indică faptul că obiectivul general de creştere a numărului de militari în Armata României este realizabil.
În acest context, consolidarea proporţiei corpului soldaţilor/gradaţilor profesionişti în structura de personal a instituţiei apărării naţionale rămâne un obiectiv subsidiar, care poate fi îndeplinit prin derularea, în acest an, a unor noi serii de recrutare-selecţie ale soldaţilor profesionişti. Astfel, startul celei de-a doua campanii de recrutare-selecţie a soldaţilor profesionişti în Armata României este planificat pentru luna mai.
Venituri salariale – componentă importantă în procesul de recrutare
MApN spune că, din punct de vedere profesional, vocaţia pentru armată trebuie să se sprijine şi pe componenta de venit salarial și prezintă veniturile lunare care pot fi obținute în luna mai 2024 (net: soldă şi normă de hrană) ale soldaţilor/gradaţilor profesionişti:
– cel mai mic venit lunar net al unui soldat profesionist la momentul angajării: 4.399 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 3.345 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei);
– cel mai mare venit lunar net al unui soldat/gradat profesionist: 5.765 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.711 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei);
– media venitului lunar net al unui soldat/gradat profesionist: 5.082 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.082 lei şi valoarea normei de hrană de 1.054 lei).
Nu sunt de neglijat drepturile privind norma de echipare, indemnizaţiile de transport, de chirie (cu posibilitatea transformării în plata din rată pentru cumpărarea unei locuinţe), de detaşare, de misiune, decontare transport concediu de odihnă, decontare contravaloare voucher de vacanţă, decontare tratament ambulatoriu şi servicii medicale, specifice instituţiilor din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională.
De asemenea, este în curs de reglementare modul de aplicare a unei majorări a soldei de funcţie de până la 30% pentru personalul angajat în unităţi aflate în proces de menţinere şi consolidare a capacităţii operaţionale.
”Armata rămâne unul dintre cei mai siguri angajatori din ţara noastră, stabilitatea locului de muncă în această instituţie reprezentând un argument decisiv pentru o astfel de opţiune de viaţă. Putem afirma că angajarea în armată, urmată de un comportament profesional şi moral adecvat demnităţii purtării uniformei militare, are perspectiva pensionării, respectiv a reflectării pozitive a carierei în planul dezvoltării personale şi familiale. De asemenea, solidaritatea şi coeziunea care se creează în mediul cazon se materializează pozitiv în indicatorul calităţii vieţii militarului”, mai transmite MApN.