Neculai Constantin Munteanu: «Walesa şi Michnik s-au opus reabilitării lui  Kukliński. Și la Pacepa s-au opus unii, însă a prevalat mirajul NATO»

Decesul fostului general al Direcţiei de Informaţii Externe a Securității, Ion Mihai Pacepa, a fost prilej de evaluare a rolului pe care acesta l-a avut în căderea regimului comunist din România.

Unii îl consideră erou, în timp ce alţii îl contestă şi spun că motivul pentru care ar fi plecat din ţară a fost frica de a fi arestat pentru corupţie. 

Într-un interviu oferit cotidianului Adevărul, Neculai Constantin Munteanu, una dintre cele mai cunoscute voci de la Radio Europa Liberă, vorbește despre cum îl percepe pe Pacepa din propria sa perspectivă.

”Cred că n-a fost nici înger, dar nici demon. În felul lui şi păstrând toate proporţiile, pentru unii a fost un erou, pentru alţii, trădător. Depinde la ce capăt al puştii se afla acuzatul sau acuzatorul.

A fost un erou pentru toţi anticomuniştii de aici şi de departe, şi un trădător pentru comuniştii puri şi duri şi pentru toţii agenţii Securităţii protejaţi de imunitate diplomatică, dar şi pentru cei plantaţi în adormire în Occident.

Toţi aceştia au fost chemaţi peste noapte în România, de unde n-au mai ieşit niciodată, după ce se dedulciseră la bunăstarea şi la binefacerile capitaliste.

Pentru toţi aceştia, Ion Mihai Pacepa a fost un trădător. Şi, în general, Pacepa a fost un trădător pentru toţi cei care confundau România cu Partidul Comunist, şi poporul român cu clanul Ceauşescu şi cu aparatul lor de represiune. În rest,

Pacepa a susţinut că s-a hotărât să dezerteze în clipa în care Nicolae Ceauşescu i-a cerut explicit să ucidă un om. Nu, spun detractorii săi, a fugit când a simţit că va fi arestat pentru corupţie.

Însă Pacepa era produsul sistemului care l-a creat şi pe care l-a servit. Iar sistemul era corupt până la os, era corupt din naştere.

Bazele corupţiei au fost puse în ziua în care comunismul a inventat noţiunea de nomenclatură. Iar pentru servirea acestei caste cu bunuri la care nu aveau acces muritorii de rând s-a inventat ceea la noi s-a numit gospodăria de partid.

Dezvăluirile lui Pacepa au arătat lumii mizeria din curtea din dos a unui regim care se dorea independent de Moscova, unde se practica pe scară largă traficul de persoane şi de armament, spionajul industrial, extorcarea de bani, furtul, minciuna, mita, corupţia etc.”, spune Neculai Constantin Munteanu.

____________

”Toate documentele devenite publice după ancheta uriaşă declanşată de fuga lui Pacepa dovedesc că serviciile secrete erau cangrenate de corupţie de jos şi până sus.

Pacepa însuşi a recunoscut şi şi-a asumat trecutul: ”În toţi anii în care am lucrat pentru Departamentul de Informaţii Externe am comis fapte reprobabile, ca orice securist” şi ”Am trăit într-o societate coruptă şi am fost corupt”!

Şi se spune, anchetatorii cazului au făcut mari acrobaţii să nu se apropie prea tare de pavăza la adăpostul căreia a acţionat Pacepa cel corupt. Ceauşescu însuşi şi, mai ales, talpa iadului, Elena Ceauşescu”, adaugă Neculai Constantin Munteanu.  

____________

”Ryszard Jerzy Kukliński, un colonel al armatei poloneze, care între 1972 şi 1981 a furnizat americanilor circa 35.000 de pagini cu documente secrete referitoare la Polonia şi la Tratatul de la Varşovia a fost scos de CIA din Polonia, în decembrie 1981, împreună cu familia, soţia şi doi copii. 

Îndată după fuga lui Pacepa, DSS a cochetat cu ideea de a-l utiliza pe Carlos pentru lichidarea lui Ion Mihai Pacepa. Afacerea nu s-a făcut niciodată, Carlos se ferea ca de ciumă de CIA şi de Mossad.

Informaţia despre intenţiile româneşti a transpirat repede şi, în octombrie 1980, în timpul unei vizite la Bucureşti, adjunctul secretarului de stat, John Berry, îl avertiza pe Ştefan Andrei, ministrul de Externe al României, că Statele Unite ştiau că România încerca să-l lichideze pe Pacepa cu ajutorul unui comando arab şi că tentativele de a pune în practică acest plan vor avea ”consecinţe grave”.

În singura vizită făcută în Europa, la Paris, după defectare, experţii francezi au rămas uimiţi de noua fizionomie pe care o avea Pacepa, în orice caz alta decât cea pe care o ştiau.

Pacepa a aşteptat răbdător şi şi-a văzut fiica, supravegheată de Securitate zi şi noapte, la puţine zile de la căderea lui Ceauşescu.

Kukliński şi-a luat băieţii cu el, dar amândoi au dispărut în condiţii misterioase. Unul de pe un mic iaht în Oceanul Atlantic, celălalt într-un accident într-un campus studenţesc.

Maşina care a produs accidentul a rămas la locul faptei, dar în ea nu s-a găsit nicio amprentă, iar şoferul a dispărut fără urmă. După căderea comunismului, şi Kukliński, şi Pacepa au fost reabilitaţi.

Cine credeţi că s-a opus ani de zile reabilitării lui  Kukliński? Lech Walesa şi Adam Michnik, două figuri emblematice ale Solidarităţii. Pasămite Kukliński îşi trădase Patria. Şi la Pacepa s-au opus unii şi alţii, însă a prevalat mirajul NATO şi sprijinul american pentru această operaţiune”, spune Neculai Constantin Munteanu.

____________

”Nu ştiu de ce nu s-a întors niciodată Pacepa în România după 1990. Poate că aceia care i-au asigurat protecţia nu au dorit ca fosta Securitate şi urmaşii să se sperie de noul lui chip şi să nu-l recunoască.

Circulă o legendă că, totuşi, hăitaşii Securităţii au reuşit să-i descopere adresa. Ghinion, Pacepa nu mai era acolo! Plecase la o altă adresă necunoscută, fluierând şlagărul… păsărică mută-ţi cuibul!

Pacepa se pare că a făcut servicii importante Americii şi lumii libere şi americanii n-au precupeţit niciun efort în protejarea lui.

În ciuda tragediei prin care a trecut, Kukliński a vizitat odată Polonia, Dar se spune că niciun militar polonez n-a dorit să dea mâna cu el. Mai mult, protecţia lui ar fi fost asigurată de agenţi americani, pentru că autorităţile poloneze au refuzat să o facă. 

Se mai spune că Securitatea ar fi fost dispusă să-i plătescă lui Carlos două milioane de dolari pentru lichidarea lui Pacepa. Însă nimic nu confirmă această legendă într-o vreme în care Ceauşescu împuşca fiecare dolar ca să plătească datoriile României, pe care chiar el le făcuse.

Se mai spune că Yasser Arafat şi Muammar Gaddafi ar fi oferit fiecare câte un milion de dolari tot pentru uciderea la Pacepa. Şi aici lipsesc dovezile, dar ar fi putut să o facă. Pacepa ştia, şi probabil le-a spus şi americanilor, tot ce ştia despre Ceauşescu şi despre ţările arabe "pretene” şi despre dedesubturile acestor ”prietenii”, închide subiectul Neculai Constantin Munteanu.