Pentru că nu era destul beton în stațiunile românești de la malul mării, pentru că exista cerere, pentru că cineva a avut și bani și destulă influență… au început construcțiile și pe plaja din Corbu!
Zona costieră Corbu face parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării și are statut de ”Sit Natura 2000″. Legea spune că, în aceste locuri protejate, construcțiile care afectează habitatul nu sunt permise și totuși investitorul, spun cei de la primăria din localitate, a obținut avizele.
Informația a fost prezentată de jurnalistul Rareș Năstase, pe pagina sa de Facebook.
”Gata și cu ultima plajă sălbatică a României!
Ce peisaj care îți taie respirația, zonă virgină, ce ținut încă natural, care ar trebui lăsat neatins… aceasta va fi, de acum înainte, panorama de la Corbu!
S-a dat liber la construcții și pe plaja Corbu.
Pe timpul iernii se lucrează masiv, s-au turnat deja fundații, un viitor ansamblu de vile va răsări lângă mare și înțeleg că nu ar fi primul proiect de la țărm.
Încep șantierele și totul se face cu acte în regulă, cu autorizație de construcție de la primărie și cu acceptul celor de la Rezervația Biosferei Delta Dunării. Totul legal.
Ăștia suntem, atât putem!
Era doar o chestiune de timp, până apăreau ansambluri rezidențiale și acolo, nu mă miră.
Dezvoltatorii n-au nicio vină, ei caută mereu profitul și cer să ridice unde le e mai profitabil, iar Corbu era demult vizat…
În ritmul ăsta, nu știu de ce nu lipim și un hotel de Sfinxul din Bucegi si știm o treabă.
Se vor găsi un arhitect și un proiectant să facă ceva frumos, “pe lux”, cu sticlă, feronerie, de ce să nu integreze Sfinxul în niște betoane, îi mai face pe o parte și niște “plete” dintr-o cascadă artificală și gata. Că de aprobat sigur se va aproba, mai ales dacă la bază va exista un proiect care să arate ca nu se distruge nimic în zonă…
Sau, de ce nu, o terasă pe Babele, o platformă cu lift, și o parcare mare, mare, în față, unde să încapă toate SUV-urile României….
Cerere ar fi…Ăștia suntem…”, a scris Rareș Năstase.
Lângă nisip, în zona rezervației biosferei Deltei Dunării, muncitori aduși, unii din Turcia, ridică un complex turistic de lux, cu 18 imobile mari.
Construcțiile aparțin aceluiași investitor care a luat aviz de construire de la mai multe insitituții, printre care și Primăria din Corbu.
”Așa știu eu, că nu se poate construi aici, dar s-au dat avize. Dacă noi nu eliberăm această autorizație de construcție, putea să ne acuze de abuz în serviciu”, declară Vasile Halici, viceprimarul comunei Corbu.
Vasile Halici, viceprimar în Corbu de doi ani, aruncă responsabilitatea pentru începerea șantierului asupra vechii conducerii a primăriei și Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării.
”Această investiție s-a dezvoltat pe proprietate privată care, într-adevăr, e la graniță cu plaja care este a ARBDD-ului. Nu ne convine, bineînțeles că nu, că plaja are locul ei, dar dacă s-au dat avizile respective”, spune Vasile Halici.
Apoi urmează alte explicații ale autorităților…
”Acordul de mediu și avizul de mediu au fost eliberate de APM Constanța. Nu toată suprafața care se construiește este a rezervației Delta Dunării. ARBDD a dat în anul 2020 avizul pentru partea de teritoriu care se suprapune cu proiectul”, spune Atena Groza, guvernator ARBDD.
”Acest proiect a parcurs toată procedura de evaluare a impactului, a fost emis și avizul custodelui adică agenția națională de arii natural protejate și s-a decis că acest impact este minim. Atunci s-a luat decizia de emitere a actului”, declară Camelia Costache, director al APM Constanța.
Investitorul care ridică imobilele pe plaja de la Corbu nu a dorit să explice într-un interviu pașii urmați pentru începerea șantierului. Despre proiect a fost întrebat și ministrul Mediului Tanczos Barna. Acesta a spus că nu este documentat și nu vrea să vorbească.
”Acolo sunt patru arii naționale suprapuse, deci e un regim de protecție cvadruplu. Faptul că o asemenea zonă a fost distrusă, pentru mine e eșecul suprem al legislației de mediu din România”, spune Călin Dejeu, biolog.
Specialiștii în imobiliare spun că cei mai mulți investitori cumpără mai întâi terenuri în extravilanul localității. Apoi, așteptă momentul oportun și, printr-o hotarăre a Primăriei, îl introduc în intravilan, că să înceapă să construiască.