În iunie, Comisia Europeană a publicat un amplu studiu, în care a analizat peste 1400 de alimente, arătând că 22% din produse aveau o compoziţie diferită şi 9% erau realizate din materiale diferite în ceea ce priveşte produsele comercializate în Est şi Vest. În total, 128 de produse din 19 ţări erau identificate ca prezentând diferenţe semnificative. Deşi autorităţile de la Bucureşti acuzau la acea dată dublul standard, în final au refuzat să participe la studiu. 

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a realizat un studiu în care a analizat aproape 80 de produse comercializate pe piaţa noastră, despre care Comisia Europenă a relevat faptul că prezintă diferenţe între cele comercializate în vestul şi estul Europei.

”Am verificat în funcţie de etichetele care ne-au fost prezentate în studiul european. Acolo au fost analizate 128 de produse. Din aceste 128 de produse au fost găsite în România produse identice de acelaşi producător, dar unele dintre ele veţi vedea cu cantităţi diferite, diferenţe privind compoziţia, cu absenţa unor ingrediente, sau cu prezenţa altor ingrediente. Au fost găsite 79 de produse, s-au constatat diferenţe la un număr de 18, reprezentând 22,78% din totalul produselor verificate", a spus Paul Anghel, şef Direcţia Generală Control şi Supraveghere Piaţă ANPC. 

”Dacă pentru piaţa din Vest produsele au anumite caracteristici, pentru marea piaţă de desfacere a noilor membri europeni lucrurile stau puţin altfel. Cumva mai dulcele unora e mai puţin dulcele altora, lucrurile au o diferenţă clară de abordare. Este mai mult decât evident că cele două pieţe nu sunt abordate unitar. Vom depune diligenţe atât la nivel european cât şi sigur la nivel naţional. Vom merge până acolo în aşa fel încât depistând lucruri tratate într-un fel în Europa şi tratate altfel pe piaţa românească, să le retragem de pe piaţa românească”, a declarat Horia Constantinescu, noul şef al ANPC.

În România, Fanta de portocale doar 5% suc din concentrat de portocale, în Franţa procentul este de 10%, iar în Italia ajunge şi la 12%.

În cazul iaurtului Danone – Activia Nature, procentul de calciu exprimat în % din Valoare Nutriţională de Referinţă al produsului aflat pe piaţa natională este de 121%, faţă de 168% în Finlanda şi 148% în Polonia. Acelaşi produs are un conţinut de proteine de 3,5% pe piaţa din România, faţă de 4,9% cât are acelaşi produs comercializat în Germania şi Finlanda. 

Alt produs găsit cu caracteristici diferite deşi are acelaşi ambalaj ca cel din vest este sucul de portocale Freeway – Orangeade, la care procentul de suc de portocale obţinut din concentrat este de 3% în România faţă de 20% în Italia, 10% în Franţa şi 8% în Olanda sau Spania.

La rândul ei, ciocolata Milka cu alune de pădure (whole hazelnuts) are, în varianta comercializată la noi, 17% alune, în timp ce în Germania proporţia de alune este de 20% iar în Franţa ajunge la 22%.

Praful de budincă cu gust de ciocolată Dr.Oetker, are un procent de grăsimi de 3,1% şi acizi graşi saturaţi de 1,9%, faţă de 1,5% şi 0,9% cât are acelaşi produs comercializat în Germania şi Olanda.

În cazul ciocolatei Kinder – Pingui, produsul comercializat pe piaţa noastră conţine 21% lapte, faţă de 24% în cazul produsului comercializat în Germania, Danemarca sau Franţa, şi 5,3% proteine, faţă de 7% faţă ţarile din Vest. Altfel spus, produsul comercializat în Germania şi Finlanda prezintă un conţinut de proteine mai mare cu 32% faţă de produsul comercializat în România şi Bulgaria, produs care si prin denumire este adresat copiilor.

În cazul cubului Knorr, bază pentru mâncărurile de pasăre, produsul din România are 0,1% extract de pasăre faţă de 1% cât au produsele similare din Vest. Acelaşi produs are 2% grăsime în România, şi 3% în Occident.