Mare parte din culturile de cereale ar putea fi compromise, iar agricultorii estimează pierderi de peste 50%. 

Concluzia specialiștilor e că seceta de anul acesta e la fel de cruntă precum cea din anul 1947, de vină fiind iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară, la care s-a adunat și vântul puternic. Toate plantele semănate au început să se usuce și dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută.

"Suntem în pragul sau suntem în pericolul unei crize alimentare, trebuie să gestionăm foarte bine această situaţie să nu ajungem în situaţia grea aşa cum România a mai trecut de-a lungul timpului, iar cea mai mare criză alimentară a fost cea din 1947, cunoscută ca foametea din 1947. Din păcate veștile de la meteorologi nu sunt prea bune", declară pentru Digi24, Costel Vânătoru, cercetător în agricultură.

”Nu vor exista cantităţi de precipitaţii, care să acopere deficitul de apă din sol, chiar dacă vor apărea local pe parcursul acestei luni, ele nu vor acoperi un deficit acumulat în 7 luni şi jumătate sperăm ca în mai şi iunie, considerate luni ploioase să adunăm precipitaţii”, spune agrometeorologul Daniel Alexandru.

"Peste această criza determinată de pandemie se suprapune și o secetă cumplită, extremă, cum nu a mai fost în ultimii mulți ani.

Deficitul este foarte mare în zona Moldovei și Dobrogei. Este un pericol ca culturile de toamnă să fie compromise într-un procent destul de mare.

Culturile care sunt acum afectate sunt culturi de cereale în principal.

Estimăm o pierdere a producției de până la 50% ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru aceste produse. Vor fi consecințe în lanț asupra prețurilor. Depinde și cât va dura această criză", afirmă ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

La fel de afectați de secetă sunt și pomi fructiferi și culturile viticole, însă într-o proporție mai mică.