Stratfor. Scenarii ale impactului produs de evoluţia pandemiei Covid-19 asupra economiei mondiale

30 Mar 2020 | scris de Monica Pavelescu

O analiza făcută de Stratfor relevă faptul că pe parcursul următoarelor patru săptămâni, este de aşteptat să avem un curs accelerat al pandemiei COVID-19, iar numărul cazurilor va creşte atât în SUA, cât şi în Europa în conformitate cu tiparele epidemiologice. 

Stratfor. Scenarii ale impactului produs de evoluţia pandemiei Covid-19 asupra economiei mondiale

În funcţie de măsurile la nivelul fiecărei țări, dar şi de coordonare a eforturilor de combatere la nivel global, sunt luate în calcul patru scenarii posibile.

Consumul va scădea pe pieţele lumii într-un moment în care China orientată către export se reface în urma epidemiei: pe termen scurt economia globală va suferi o cădere severă indiferent ce scenariu al sfârşitului epidemiei se va concretiza.

Până la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai, forţe de stabilizare ţinând de caracteristici ale boli, aspecte ale guvernării, ca şi de forţe economice vor determina cursul pandemiei: comportamentul virusului, reacţia şi acţiunile guvernamentale, capacitatea sistemului sanitar, reacţiile şi acţiunile publice, reacţiile şi acţiunile corporaţiilor, politica fiscală şi politica monetară.

Dintre cei menționați, factorii decisivi de care depind și ceilalţi pentru concretizarea unuia din cele patru scenarii sunt comportamentul virusului (sezonier vs nesezonier) şi reacţia guvernului - dacă va fi una cuprinzătoare şi promptă (de cooperare) sau una îngustă şi graduală (în paşi mici).

Interferența acestor doi factori cu circumstanţe ce depind de specificitatea fiecărei țăripoate determina următoarele patru scenarii:
 
1. Scenariul mediu - cu o probabilitate de 50%: Virusul are sensibilitate sezonieră şi ca atare va avea o transmitere mai slabă - dacă acestui factor îi adăugăm conformarea la restricţiile de mişcare şi distanţare socială, rezultatul este aplatizarea curbei.

Transmiterea bolii are loc pe o perioadă mai mare de timp, însă nu sunt atinse vârfuri mari de creştere.

Stimulentele  guvernamentale accelerează redresarea economică: totuşi la sfârşitul anului vom fi în recesiune economică, cu o scădere a producţiei ce va aduce pierderi între 2 şi 2.3 trilioane de dolari (o descreştere a PIB-ului global de 2.4-2.7%)

Scenariul 1 are cea mai mare probabilitate să se concretizeze din două motive:

a) datele disponibile referitoare la caracteristicile virusului sugerează o anumită sensibilitate la condiţiile vremii: în emisfera sudică şi în unele regiuni dens populate cu climă tropicală (Thailanda) rata transmiterii este mai mică. În lipsa unui atare aspect al virusului transmiterea ar fi fost mare peste tot. Componenta biologică se asociază cu măsurile de limitare a deplasării populaţiei şi a adunărilor publice: astfel expunerea la virus este dimunuată din două direcţii.

b) măsurile economice nu sunt aliniate cursului epidemiei: ele îşi vor face efectul mai târziu. În consecinţă,  în al doilea trimestru economia va înregistra creşteri negative. Redresarea economică e posibilă în a doua jumătate a anului - doar în condiţiile în care nu are loc o revenire masivă a pandemiei odată cu sezonul  toamnă- iarnă din nord.

Propagarea rapidă la nivel global a pandemiei COVID-19, impactul economic în timp real şi în dinamică şi răspunsurile la nivel naţional şi internaţional sunt factori care au impact asupra prognozei pe termen lung. De aici probabilitatea de 50%.

2. Cel mai bun scenariu pe termen scurt - 3 luni, cu o probabilitate de 10%: Virusul are o sensibilitate senzonieră foarte mare, astfel că  transmiterea se reduce profund în sezonul cald.

Totodată, sistemele sanitare nu sunt depăşite în cursul vârfurilor epidemice - chiar şi în absenţa aplatizării curbei.

Intervenţiile guvernamentale - sub forma restricţiilor de mişcare sau unor stimulente suplimentare - nu sunt necesare.

Pagubele economice se produc doar în prima jumătate a anului: pierderile econimice globale nu depăşesc un trilion de dolari, echivalentului unei scăderi a PIB-ului global de maxim 1.2%.
 
3. Cel mai bun scenariu pe termen lung - peste 3 luni, cu o probabilitate de 20%: Virusul nu reacţionează la schimbările vremii. Măsurile din prezent nu sunt suficiente pentru aplatizarea curbei astfel încât sistemele sanitare să facă faţă.

Guvernele ţărilor din G20 sunt forţate să-şi coordoneze politicile monetare şi fiscale şi să crească intervenţiile de stimulare economică. SUA şi China lasă deoparte neînţelegerile strategice şi coordonează umăr la umăr eforturile globale.  

Economia va suferi o contractare severă inevitabilă pe o perioadă de trei luni: piederile vor fi între unul şi 2 trilioane de dolari, echivalentul unei scăderi de 1.1 şi 2.4% a PIB-ului global.

Guvernele vor lucra împreună pentru salvarea economiei - asta va contribui la planificarea unei ieşiri rapide din recesiune în 2021.

4. Cel mai rău scenariu - probabilitate de 20%: virusul nu e susceptibil la schimbări ale vremii. Guvernele sunt incapabile să coopereze pentru implementarea unor politici monetare sau fiscate coordonate: competiţiile strategice dintre SUA, China şi Europa se menţin şi naţionalismul prevalează.

Consecinţa: restricţii de export şi afectarea serioasă a lanţurilor de distribuţie. Pieţele financiare se prăbuşesc şi lichidităţile se epuizează.

Din cauza îmbolnăvirii muncitorilor reluarea producţiei este întârziată: scade cererea pentru servicii şi bunuri neesenţiale.

În următoarele trei luni performanţa economică globală scade abrubt: pierderile se apropie de 10 trilioane de dolari, echivalentul unei scăderi de aproape 12% a PIB-ului global. Speranţele de redresare în 2021 sunt slabe.
 


CLICK - Follow us on Google News