Unii români, se pare nu puțini, au colaborat cu Securitatea, iar dovezile elocvente în acest sens se găsesc în arhivele CNSAS – Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

”Colaborat” e un cuvânt destul de simpatic, atunci când vorbim de cunoscuți sau chiar prieteni saui rude care ”turnau” informații securiștilor, în principal cu scopul de a obține beneficii din partea statului comunist, din invidie pentru ”capra vecinului” sau chiar, probabil că existau destui și de acest gen, din convingere patriotică.

Faptul că mulți cetățeni români au ajuns să intre în atenția Securității pentru că înjurau conducerea de partid și de stat a vremii ca urmare a delațiunii unor persoane apropiate, nu este deloc o legendă urbană.

CNSAS a făcut public denunțul unor ”cetățeni vigilenți” care și-au auzit întâmplător vecinii că-i înjură pe Elena și Nicolae Ceaușescu.

Sesizarea pe care informatorii adresată Securității era, evident, scrisă în cunoscutai ”limbă de lemn” a vremurilor…

”Subsemnații Florica, pensionară, și Nicolae, șofer la PECO, în baza îndatoririlor noastre cetățenești, sîntem nevoiți să vă aducem la cunoștință următoarele: În strada … locuiește încă din anul 1971 tov. (…) Dan, de profesie barman, care are frecvente ieșiri și atitudini vădit dușmănoase la adresa conducerii de Partid și de Stat.

Dat fiind că în ziua de 20 mai, în jurul orei 17, acesta aflându-se în casă, cu geamurile și ușa deschisă, s-a exprimat într-un mod imposibil de reprodus pe hârtie, cu privire la persoana tov. N. Ceaușescu și Elena Ceaușescu“, se arată în turnătorie.

Mai departe, cetățenii solicitau intervenția unui organ competent care să cerceteze cazul, în fața cărora ar fi menționat verbal înjuriile la adresa lui Ceaușescu, probabil roșind de indignare, menționând și faptul că respectivul este suspect de ”legături dubioase“.

”Putem spune, evitând expresiile de o trivialitate rară, că se reproșează frecventele voiajuri în străinătate, raportându-le la mijloacele modeste de trai ale cetățenilor.

Dacă veți binevoi a delega un organ competent, care să cerceteze cazul, vom putea reproduce oral, cuvânt cu cuvânt, seria de injurii și expresii nedemne, urmată de amenințări cu incendierea și alte asemenea ieșiri necorespunzătoare.

Facem mențiunea că înțelegem să facem această sesizare exclusiv din dorința de a vedea ocrotite, de asemenea manifestări, persoane și nume către sunt nădejdea întregii suflări românești”.

La 22 decembrie 1989, Departamentul Securităţii Statului avea un efectiv de 15.312 angajaţi, dintre care 10.114 ofiţeri, 791 maiştri militari, 3.149 de subofiţeri şi 1.228 aparţinând personalului civil, scrie Marius Oprea în cartea ”Moştenitorii Securităţii“.

Reţeaua de informatori număra nu mai puţin de 400.000 de persoane, din care activi erau, la momentul 22 decembrie 1989, 136.000. Şeful DSS era generalul-colonel Iulian Vlad, care avea şi rangul de ministru de stat în cadrul Ministerului de Interne.