Voicu Radescu, unul dintre cei mai vizionari oameni de cultură din Romania, a încetat din viață la 65 de ani.

Voicu Rădescu este cel care in 1994 a creat Green Hours 22 jazz-café, cel mai vechi club de jazz din țară, Green Records – unicul label muzical aparținând de un club in Romania și Teatrul Luni de la Green Hours, primul teatru independent din România.

Voicu Udrea Dan Radescu s-a născut pe 3 noiembrie 1955 într-o familie cu rezonanțe istorice. A fost nepotul generalului Nicolae Radescu, cel a care condus România ca prim ministru între 7 decembrie 1944 și 1 martie 1945, iar părinții săi au fost comuniști ilegaliști.

A locuit mulți ani în casa în care s-a născut, pe Bulevardul Dacia, și a făcut școala în cartier, Școala Generală Nr. 24, lângă actualul Teatru Metropolis și apoi Liceul Dimitrie Cantemir. Deși a cumparat casa în care a locuit, ea a fost retrocedată, printr-o încrengătură ilegală și a ajuns în proprietatea lui Marian Vanghelie, așa că a locuit în ultimii ani la bloc, într-un apartament cu doua camere.

În anii comunismului, Voicu Rădescu a fost excavatorist și a jucat polo de performanță.

Imediat după căderea comunismului s–a implicat în viața culturală bucureșteană, influențând fundamental scena teatrului post decembrist.

“În familie a fost pasiunea pentru citit. Dacă aveam un viciu, cand eram puști, era cititul!  Într-o măsură, era și viciul fratelui meu, care de la un punct încolo s-a focalizat pe teatru, de pe la optișpe ani. Și din pasiunea pentru citit – repet, aproape viciu, ca orice e prea mult – s-a ivit, dacă vrei, și aprehensiunea pentru alte direcții: muzica, artele, în general,” mărturisea Voicu Rădescu.

”Nu cred ca am o iubire speciala pentru jazz si o iubire speciala pentru teatru. Imi placea sa ascult muzica si imi placea foarte mult sa citesc. Aceste doua nu pasiuni, bucurii le-as numi, jazzul si teatrul, s-au potrivit aici. Cred ca au intervenit in mod natural.

Daca as fi avut circ, as fi vrut sa fac ceva gen Cirque du Soleil. E genial. Daca as fi avut un bazin de polo, as fi incercat sa creez o echipa buna si as fi chinuit-o si cu ceva miscare artistica intre antrenamente. Daca as avea o cladire inalta si ingusta probabil m-as fi gândit la carti, la editare.

Dar imi place teatrul si muzica anilor ’60 si world music si muzica clasica. Aceasta activitate de bar si acest spatiu s-au potrivit in mod natural cu acea parte din placerile mele care inseamna jazz si teatru.” Voicu Radescu intr-un interviu in 2005 pentru liternet.ro

În martie 2021 a fost declarat cetățean de onoare al Bucureștiului, iar în cadrul ceremoniei regizoarea Lia Bugnar – a cărei cariera este strâns legată de Green Hours – a spus

“Sunt 27 de ani de cand ai inceput utopia numita Teatru Luni de la Green Hours. Intr-un subsol lung si ingust, un bar de pe vremea comunismului, ai reusit sa faci cu adevarat un teatru.

Adevărat, în sensul că acolo s-au facut spectacole memorabile cu nume mari pe afiș – Maia Morgenstern, Coca Bloss, Constantin Cojocaru, Alexandru Dabija, Mihaela Radescu, Dorina Crisan Rusu, dar si nume mici pe vremea când au pașit în Green și care în timp au devenit de referinșă in teatrul românesc – Radu Afrim, Marius Manole, Florin Piersic Junior, Andreea Bibiri, Şerban Pavlu, Geanina Cărbunariu, Radu Apostol, Dorina Chiriac, Andreea Valean, Peca Stefan, Ana Margineanu, Ada Milea, Tudor Aron Istodor, Ana Ularu, Dragos Bucur, Radu lacoban, llinca Manolache si atâtia altii”.

UNITER a premiat Teatrul Luni de la Green Hours cu premiu de excelenta in 2003.

Conform dorintei sale, Voicu Radescu a fost incinerat.