Prof. dr. Didier Raoult: «Corupția produsă de industria farmaceutică este ceva real, nu o conspirație»

16 Mai 2021 | scris de Anita Raicu

Profesorul Didier Raoult, directorul IHU Méditerranée Infection, este de părere că în acest moment corupția legată de industria farmaceutică este o realitate și că legiuitorii ar trebui să ia măsuri pentru a reglementa acest lucru.

Prof. dr. Didier Raoult: «Corupția produsă de industria farmaceutică este ceva real, nu o conspirație»

Din punctul său de vedere, în acest moment este esențial să fie din nou stabilită delimitarea strictă între activitățile de interes public sanitar și conexiunile cu industria farmaceutică.

”Știu că îi amuză pe mulți discuția despre conspirație, negând faptul că circulația banilor la acest nivel riscă să fie asociată cu corupția.

Corupția e la fel de veche ca și lumea, așa că am studiat un pic pentru a nu vorbi prostii, toți partenerii noștri au fost condamnați pentru corupție.

Poate că nu o mai fac, este posibil, dar Gilead a fost amendată cu 97 de milioane de dolari, Pfizer cu 60 de milioane de dolari, după decenii de corupție, iar AstraZeneca a trebuit să plătească 5,52 milioane de dolari, iar GSK a fost condamnat în China, tot pentru corupție.

Publicațiile științifice reprezintă o sector foarte profitabil, 35% din profitul anual al grupurilor de presă și o parte semnificativă din veniturile jurnalelor științifice provine direct din industria farmaceutică.

De exemplu, Merk a oferit 500.000 de dolari  publicației care a publicat articolele sale, iar această sumă a reprezentat o mare parte din încasările acesteia. Aceasta e o formă de corupție deghizată.

Atunci când de o parte se află o mare sumă de bani, iar de cealaltă mai puțini, se produce un fenomen întâlnit în mecanica fluidelor.

Nu oferi bani cuiva fără să aștepți în schimb un serviciu. Nu inviți pe cineva la o conferință științifică, la prânz, fără să aștepți ceva în schimb. Așa se întâmplă de foarte mult timp, Milton Friedman este cel care spunea că ”nu există nicio masă gratuită”.

 

Pe vremea în care eram intern, am fost invitat alături de soția mea la o conferință ce se desfășura în Boston, Am călătorit la business class, am fost cazați la un hotel extraordinar alături de alți oameni de știință din întreaga lume - eram în jur de 30 de lideri, sau de viitori lideri de opinie.

La finalul convenției, tipul care ne invitase devenise foarte familiar cu mine și cu soția mea, se crease o relație anormală, în dezacord cu cea profesională. Pentru că îți va fi foarte dificil să refuzi pe cineva care între timp ți-a devenit prieten și care are ceva de vândut.

E vorba de cazul medicamentului căruia nu i se găsise nicio utilizare și care, brusc, a început să fie prescis pentru că un coleg se însurase cu  fata care vindea acest medicament.

Aceste lucruri există, ele fac parte din natura umană. Nu este ceva oribil, dar legea ar trebui să le reglementeze.

Corupția în cazul publicațiilor științifice importante reprezintă într-adevăr o mare problemă. Ar trebui să existe publicații dedicate doar studiilor, astfel încât să existe opinii în care să avem încredere.

Dar nu putem folosi aceleași publicații pentru raportări științifice din cele apropiate metodelor de marketing. Asta pentru că jocul cu date, analize metodologice și matematice pentru a face ceva eficient, știți, este foarte banal. Și de îndată ce o publicație științifică are destulă audiență, aceasta devine o țintă de marketing.

Este necesar să recreăm sigiliul dintre activitățile publice și industrie. Este absolut esențial acest lucru. În mod teoretic, legea îți cere să declari de fiecare dată atunci când te afli într-un conflict de interese.

Cred că acest punct este neglijat în Franța și ar trebui să încetăm să vorbim despre o conspirație, pentru că există persoane care au fost condamnate să plătească sume absolut colosale pentru că au fost corupte.

Personal eu nu cred că participarea la studii terapeutice conduse de producătorii farmaceutici contribuie la cunoaștere. Unele dintre aceste teste sunt făcute doar pentru că cineva trebuie să le facă, în Franța, în Anglia sau Spania, oriunde în lume. 

După aceea, aceste studii ar trebui confirmate de unele independente de industria farmaceutică, astfel încăt să putem avea o evaluare reală a acestora.

De fapt nu se cheamă cercetare includerea unor pacienți într-un program realizat de industria farmaceutică, a cărui analiză este făcută de industria farmaceutică, a cărei metodologie a fost pusă în aplicare de industria farmaceutică și chiar ale căror concluzii au fost scrise de industria farmaceutică și apoi oferite și acceptate în cele mai mari publicații din lume.

Trebuie să ne reîntoarcem la știință pentru a contribui la cunoaștere. Nu să creăm pacienților îndoieli cu privire la legătura contractului pe care îl avem cu el, adică să avem grijă doar de el și numai de el. Aceasta este o adevărată problemă intelectuală și filosofică, care nu este suficient de dezbătută.

Și în al doilea rând, este necesar ca un comitet de etică, mai degrabă decât să analizeze metodologia, să pună întrebări cu privire la morala studiilor terapeutice. 

Faptul că aceste acțiuni se justifică prin ideea că sunt făcute pentru a le fi mai bine oamenilor sau pentru a nu le înrăutăți starea, este cu adevărat o problemă de morală.


CLICK - Follow us on Google News