Ecologist român, la întoarcerea din Australia: E doar primul continent unde viaţa, aşa cum o ştiam, va lua sfârşit

07 Ian 2020 | scris de Monica Pavelescu

Gabriel Păun, directorul Agent Green şi Animals International pentru Europa, a ajuns în Australia în zonele afectate de incendii din New South Wales și Victoria în decembrie 1989, era deja cea de-a treia lună de când izbucniseră și manifestările erau deja înfricoșătoare.

Ecologist român, la întoarcerea din Australia: E doar primul continent unde viaţa, aşa cum o ştiam, va lua sfârşit

Ecologistul împărtășește pe pagina sa de Facebook stările prin care a trecut în calitate de martor al unui dezastrului ecologic. 

“M-am întrebat uneori cum este în iad. Credeam că am văzut tot în 20 de ani de activism, dar iadul l-am găsit în Australia. Ţara arde de 4 luni, o durată fără precedent, pe o suprafaţă care a depăşit deja de 6 ori incendiile din Amazonia de anul trecut. Cel puţin, jumătate de milliard de mamifere, păsări şi reptile au fost deja afectate.

Colegii din linia întâi în lupta pentru salvarea animalelor îmi spun că 95% dintre animalele salvate trebuie eutanasiate deoarece sunt în stare prea gravă. Au fost eutanasiate chiar şi 18.000 de vaci şi oi. Ard atât tufişurile cât şi pădurile cu arbori gigantici.

Clima s-a încălzit atât de mult încât şi viaţa marină este pe moarte. Marea barieră de corali australiană a murit aproape complet deja. Oraşe întregi au rămas fără apă. S-a făcut un nor de fum mai mare decât Europa, iar dacă particulele de culoare închisă se vor depune pe gheţarii din Antarctica atunci aceasta se va topi în ritm accelerat, ducând la amplificarea exponenţială a efectelor schimbărilor climatice” scrie activistul român.

Gabriel Păun, la fel ca şi ceilalți colegii săi, activişti de mediu, acuză autorităţile australiene şi consideră că acestea nu s-au implicat aşa cum ar fi trebuit în stoparea dezastrului.

“Premierul Morrison care nu crede în schimbările climatice, a plecat în vacaţă în Hawaii să joace cricket. Era liniştiit, ştiind că finanţatorul său, oligarhul Clive Palmer care controlează mare parte din presa australiană prin uriaşe bugete de marketing, îi va păstra reputaţia nepătată pentru loialitatea faţă de industria cărbunelui şi a gazului.

De altfel, această industrie este cauza numărul 1 a schimbărilor climatice, iar premierul Morrisson plănuieşte să deschidă la Adani, în statul Queensland, cea mai mare mega – mina de cărbuni din istorie. Prin această extracţie s-ar elimina în atmosfera Planetei 4,49 gigatone de CO2 în fiecare an şi s-ar distuge cea mai mare resursă de apă potabilă a Australiei şi 160 de zone umede şi izvoare naturale care asigură apa pe timp de secetă.

Este un premier nebun care intenţionează să îi pedepsească pe activiştii pentru protecţia naturii. Pedepsele pentru apărători pădurilor din Tazmania pot fi închişi până la 21 de ani, iar premierul Morrison intenţionează să preia aceasă legislaţie în întreaga Australia”, susţine Păun.

Activistul român nu este optimist în privinţa modului în care va evolua situaţia în Australia. Gabriel Păun consideră că lucrurile vor continua să se înrăutăţească atât de mult încât în perioada următoare oamenii vor începe să părăsească continentul.

“Zilele trecute a plouat puţin şi s-a mai răcorit dar nu există niciun motiv de optimism. Îmi pare rău să o spun, dar situaţia se va înrăutăţi, iar Australia este doar primul continent al planetei unde viaţa, aşa cum o ştiam, a luat sfârşit. Semne de îngrijorare apar deja şi pe restul continentelor şi îmi este teamă de colaps, dacă nu vom acţiona imediat.

În Australia lucrurile vor merge tot mai rău şi cel mai probabil vom avea de a face cu primele valuri de refugiaţi climatici dinspre Australia spre alte continente. Spre deosebire de alţi ani, când focurile au durat câteva săptămâni, acum durează de 4 luni, iar temperatura medie anuală din 2019 a fost cu 1,52 grade peste media multianuală. Pare puţin dar este mai mult decât suficient pentru a da totul peste cap”, spune Păun.

El avertizează că fenomenele climatice se vor accentua şi vor începe să fie resimţite tot mai puternic şi pe alte continente.

“În Australia, cantitatea anuală de precipitaţii a scăzut cu 30%, deci mai multă căldură şi mai multă uscăciune. Şi nu doar nu sud şi est (statele Victoria, New South Wales şi Queensland) ci şi în vest si nord. De ce? Pentru că sucidul climatic comis de liderii Australiei a dus la eliberarea unor cantităţi uriaşe de CO2 în atmosfera globală.

Australia a fost clădită de britanici pe gaz şi cărbune. Totodată restul ţărilor planetei ard şi ele combustibili fosili şi impactează Australia, atmosfera Planetei fiind una şi aceeaşi peste tot. Odată cu schimbarea climei au apărut fenomene noi care s-au accentuat în ultimele decenii şi s-au amplificat ca intensitate.

În cazul Australiei, a apărut un fenomen similar cu El Niño din Pacific. Doar că acesta este în Oceanul Indian unde vânturile de vest de la latitudini ecuatoriale au slăbit în intensitate ducând la deplasarea apelor calde către Africa, în vreme ce apele mai reci se ridică în estul oceanului.

Pentru Australia asta înseamnă mai multă uscăciune şi temperaturi mai mari. Întrucât nuanţele excesive ale noii clime se accentuează, mă aştept că avem de a face doar cu începutul. Sunt fenomene pe care le putem simţi chiar şi în Europa în ultimii ani, unele noi noi altele vechi dar înteţite ca manifestări.

A se observa tenacitatea foehnului, vântul cald care loveşte în plină iarnă şi care a culcat la Pământ zeci de mii de hectare cu păduri din sudul Alpilor în ultimii ani, dar care duce şi la inundaţii devastatoare. Mai sunt şi ciclonii devastatori dinspre sud care lovesc coastele Portugaliei, Spaniei şi ajung până în Marea Britanie, cu vânturi de până la 200 km/h.

În România, unde clima s-a încălzit deja cu 1 grad faţă de perioada 1960-1990, începem să ne obişnuim deja cu idea că sudul ţării se deşertifică, că în general iarna va mai fi de găsit doar din ce în ce mai sus pe munte şi că iulie şi august vor deveni nu doar fără precipitaţii, dar vor fi cu umiditate şi temperaturi cu mult dincolo de limita de discomfort, cu pierderi de vieţi omeneşti şi cu afectarea animalelor sălbatice şi a celor de fermă”, avertizează activistul de mediu.


CLICK - Follow us on Google News