Cu toții am gândit, strigat, sperat la ”țară ca afară”. Numai că doar printr-un miracol am putea dobândi așa ceva peste noapte…

În România e multă gâlceavă, sporită de panica creată de răspândirea noului coronavirus. Autoritățile i-au măsuri de limitare a numărului de cazuri grave cu care ne vom confrunta, și bine fac, dar se gândește cineva dintre politiceni la ce va urma după?

Proporțiile crizei produse de pandemia cu coronavirus nu pot fi estimate încă, dar majoritatea economiștilor avertizează asupra iminenței acesteia. 

În ”țările ca afară”, cei responsabili au grijă să gestioneze problemele prezentului, dar încearcă să le diminueze pe cele cu care vor fi nevoiți să se confrunte în viitor.

În România se pare că totul se joacă pe cartea supreviețuirii pandemiei, care, nu e așa mortală precum au fost în trecut altele. Ce vom face după se pare că nu preocupă pe nimeni și că ne bazăm serios doar pe binecunoscutul ”Dumnezeu cu mila”…

După criza financiară şi apoi cea a migranţilor, Angela Merkel se găsește la cea de-a treia provocare majoră de când se află la conducerea statului german și a celei mai mari economii e Europei. 

Angela Merkel s-a întors în politică. De fapt, coronavirusul a readus-o pe Angela Merkel în prim-plan. Cumva poziționându-se în umbră în ultimele luni, Merkel este omniprezentă de câteva zile – cu o grămadă de dosare sub braţ, un aspect serios şi cu semne că nu a prea dormit în ultimul timp,

Angela Merkel se întâlneşte cu experţi şi oficiali regionali, participă la videoconferinţe şi vorbeşte la telefon cu liderii mondiali pentru a încerca să coordoneze o acţiune comună, dar, mai presus de toate, s-a adresat concetăţenilor săi.

Cunoscută pentru faptul că urăşte deciziile rapide şi premature, cu un calm desăvârșit, Merkel s-a adresat naţiunii pe care o conduce, extrem de îngrijorată de vremurile nemaiîntâlnite prin care trece.

În cadrul unei conferinţe de presă ce a durat peste o oră şi jumătate, pe care au urmărit-o cu atenție majoritatea cetățenilor germani, Merkel a încercat să liniştească companiile reamintindu-le că economia germană este robustă şi că statul are mijloacele de a-i ajuta.

În ziua următoare, cancelarul a intervenit din nou pentru a-i determina pe germani să limiteze contactul social la un minimum strict, solicitând anularea evenimentelor care nu sunt necesare şi la care ar urma să participe mai puţin de 1.000 de persoane, recomandare ce are ca scop oprirea răspândirii noului coronavirus.

Măsurile cancelarului au fost urmate de sfaturile ministrului Afacerilor Sociale, Franziska Giffey care a recomandat ca  persoanele în vârstă şi familiile lor ar trebui să evite să folosească transportul în comun, să se îmbrăţişeze şi să participe la evenimente publice pentru a minimiza riscul expunerii la coronavirus.

Într-o ţară federală, cancelarul nu are puterea, ca şi preşedintele francez, să ordone închiderea grădiniţelor, şcolilor şi universităţilor, dar, una câte una, land-urile au anunţat că elevii sunt invitaţi să stea acasă.

Guvernul de la Berlin a anunţat vineri cel mai mare pachet economic de ajutor din Germania, în valoare de cel puţin 550 milliarde de euro, pentru a sprijini companiile afectate de epidemia de coronavirus, oferindu-le credit "nelimitat" pentru a-şi ţine afacerile pe linia de plutire.

Garanţiile, echivalentul a 614 milliarde de dolari, sunt doar începutul. "Am promis că nu vom eşua din cauza lipsei banilor şi a voinţei politice. Asta înseamnă că nicio companie viabilă, niciun loc de muncă nu ar trebui să se confrunte cu probleme", a declarat ministrul Economiei, Peter Altmaier.

"Ne vom reîncărca armele dacă va fi necesar. Dacă va dura mai mult, putem merge şi mai departe cu măsurile". Mesajul către companii este: "Puteţi fi curajoase, riscurile ne revin nouă", a adăugat el. De asemenea, oficialii germani au dat asigurări că Berlinul dispune de fonduri suficiente pentru o bătălie îndelungată.

Companiile vor putea, de asemenea, să amâne plata taxelor şi impozitelor de miliarde de euro.

Pachetul de măsuri, chiar în prima fază, este mai mare decât ajutorul de 500 de milliarde de euro oferit de Guvernul german în timpul crizei financiare din 2008.

Mişcarea reprezintă o schimbare abruptă a modului în care Guvernul german a tratat economia în ultimii ani, în care a prevalat ideologia bugetelor echilibrate, a deficitului bugetar zero. În toată această perioadă guvernul german a rezistat apelurilor organizaţiilor internaţionale ca FMI, să treacă la cheltuieli mai mari pentru a impulsiona creşterea economică.

Anunţul reflectă de asemenea, magnitudinea crizei cu care trebuie să o confrunte o economie orientată spre export ca cea a Germaniei, care este foarte dependentă de lanţurile globale de valoare şi de fluxurile comerciale internaţionale.

De asemenea, cancelarul german Angela Merkel s-a declarat pregătit, miercuri, să revină asupra regulei sacrosancte a unui deficit public zero în Germania, în înfruntarea epidemiei noului coronavirus.
 
”Este vorba despre o situaţie extraordinară, vom face ceea ce este necesat (…), o vom face pentru a putea ieşi din această situaţie, iar apoi vom vedea ce înseamnă acest lucru pentru bugetul nostru”, a dat asigurări într-o conferinţă de presă Merkel.

Merkel răspundea astfel unei întrebări cu privire la faptul dacă este pregătită să pună în discuţie imperativul echilibrului bugetar al Germaniei, care dictează conduita  economică a Guvernului de ani de zile şi care este crticat de către parteneri ai Germaniei precum Franţa, dar şi de unele instituţii internaţionale.

Angela Merkel, care se exprima prima oară în faţa presei cu privire la această epidemie, a declarat că a pune capăt răspândirii acesteia este ”pe primul loc”, înaintea respectării regulilor bugetare.

”O economie ca cea a Germaniei, extrem de dependentă de exporturi, este bineînţeles şi mai afectată de provocări mondiale decât o economie foarte centrată asupra ei însăşi”, a subliniat cancelarul. Dogma bugetară germană are la bază două reguli – interdicţia înscrisă în Constituţie de a contracta o nouă datorie federală de peste 0,35% din PIB – numită «Schuldenbremse» (frâna datoriei) – şi angajamentul suplimentar al unui buget federal cel puţin echilibrat («Schwarze Null»), respectat din 2014.

Această regulă constituţională prevede însă derogări în cazul unei crize economice, catastrofe naturale sau ”sotuaţie de urgenţă extraordinară”, oferind astfel marje de manevră Guvernului.