Mellie Clements spune că singurul lucru care contează este să-l găsească pe câinele Piglet și locuiește în mașina ei de peste două luni, continuând căutarea.

Pentru o britanică singurul lucru care mai conteză în viață este să-l găsească pe Piglet, câinele pe care l-a pierdut în urmă cu câteva luni.

În momentul în care l-a pierdut pe Piglet, pe 28 martie, Mellie Clements își vizita un prieten din Londra, care o găzduia pe o barcă acostată pe cheiul Tamisei.

Momentul nefericit s-a petrecut într-o noapte în care ambarcațiunea a fost jefuită, iar Piglet, care se afla singur pe barcă, nu a mai fost de găsit, fugind sau fiind luat de către spărgători.

Femeia în vârstă de 54 de ani și-a căutat în fiecare zi cățelul cu disperare pe potecile pădurii din apropierea cheiului și distribuind afișe pe străzile învecinate.

Inițial, ea a luat decizia să doarmă în pădure, lângă locul în care era acostată barca, sperând că Piglet s-a refugiat în sălbăticie și că se va reîntoarce.

„Nu m-am oprit din mers. Aș merge și un milion de mile pe jos, dacă trebuie. Era grindină, vânt, copacii cădeau, ploua torențial. Nici măcar nu cunoșteam zona, era întuneric beznă. Am rătăcit peste tot și fac asta în fiecare zi de atunci”, a mărturisit britanica pentru The Sun.

După un timp, Mellie a început să doarmă în mașina ei, un model vechi de Volvo și ocazional în camere de hotel, plătite de străini binevoitori.

Ea refuză să se întoarcă acasă – la aproximativ 130 de mile distanță,  în Derbyshire – până când nu-și găsește cățelul.  Nu s-a mai prezentat la locul ei de muncă, e  bucătar, și nici la cel de-al doilea, ca femeie de serviciu, ceea ce înseamnă că nu prea mai are nici bani.

„Am căutat foarte mult timp o locuință care să aibă un proprietar prietenos cu animalele de companie. În cele din urmă am găsit-o această doamnă și ea a redus chiria doar pentru mine. Piglet avea propria lui mică grădină. Nu mă pot întoarce acolo fără el.

Oricum nu-mi mai permit să fiu acolo acum, nu pot plăti chiria, am ajuns la sfârșitul lunii – lucrurile mele sunt încă acolo, nu am multe, să le scot. Sunt fără adăpost acum, cu adevărat”, spune Mellie Clements.

Proprietara casei în care locuiește, și pe care a găsit-o cu greu, a fost de acord să-i permită să-i acorde un răgaz până la sfârșitul acestei luni, iar după aceea Mellie va deveni o persoană fără adăpost.

Dar pentru Mellie, nimic din toate acestea nu contează! „Piglet este tot ce am. Nu am nici o rudă apropiată, nici copii. Locuiesc în Derbyshire Dales, am doar colegii de muncă acolo, nu am prieteni acolo. El este viața mea, aleg să fiu alături de câini în loc de oameni. Oamenii m-au dezamăgit în trecut.”

Mellie a creat multiple grupuri pe Facebook în încercarea ei de a-l găsi pe Piglet și a contactat numeroase organizații de protecție a animalelor.

A postat atât de multe mesaje pe platformele de socializare încât a fost interzisă pentru spam.

Una dintre organizațiile de protecție a animalelor a primit un pont anonim care susține că Piglet a fost găsit la două săptămâni de la dispariție și că are un nou stăpân și că este bine.

Cu toate acestea, persoana care a dat pontul nu a dezvăluit unde se află cățelul.

„Înainte de acest pont, dormeam în pădure, mergeam pe poteci toată noaptea, gândindu-mă că ăsta este în modul de supraviețuire. De atunci încerc să-l găsesc în fiecare casă, cineva poate nici măcar nu știe că-l caut. Îmi vine să mă urc pe acoperișuri și să strig! Cineva lipsit de scrupule l-ar fi putut găsi și l-a vândut!”, spune britanica.

„Totul este despre Piglet, toată viața mea. Jobul meu și viața mea, totul pentru Piglet! Nu am economii. Lucrez, îmi plătesc facturile, nu deranjez pe nimeni, trăiesc de la lună la lună din salariul meu. Nu datorez nimănui bani. Nu am economii, nici pensie, nici proprietăți. Dețin niște role, o mașină și pe Piglet.”

O femeie pe care a întâlnit-o în căutările sale i-a oferit un cort pentru a putea să campeze și să economisească bani, lucru pe care intenționează să-l facă în cele din urmă.

Mellie, de asemenea, abia mănâncă. „Astăzi am avut un rulou de pâine și am o tartă cu cremă în geantă. Mâncăruri reci, de fapt,” a spus ea.

„Una dintre doamnele care mi-a rezervat o cameră de hotel a plătit și pentru meniul complet, așa că am avut o cină întreagă. Nu mi-am spălat părul de nu știu cât timp! Sunt în aceleași haine de atâta tim, blugii mi s-au rupt! Am primit haine și încălțăminte, de la binevoitori”, adaugă britanica.

”Arăt de parcă aș avea 100 de ani. Așa mă simt. Nu-mi pasă, vreau doar să-l aduc înapoi! Este cel mai mare coșmar al meu, să trebuiască să devin o persoană publică. Dar voi face orice pentru a-l recupera pe Piglet!”.