Multe suspine trebuie să fi adunat anunțurile de vânzare ale unor case ieftine, promovate de multe municipalități din Italia, dornice să aducă un suflu nou în comunitățile lor, dar nu foarte mulți au și reușit să-și adune destul curaj pentru a începe o nouă viață în peninsulă.
Italia – soare, peisaje incredibile, mâncare gustoasă, o cultură fascinantă, a fost visul unei familii finlandeze care s-a mutat în Siracusa, în Sicilia, care s-a întrerupt brusc, după doar două luni.
Elin și Benny Mattsson au luat decizia de a renunța la noua lor viață în Italia după ce au realizat că sistemul educațional în care își înscriseseră cei patru copii, de 15, 14, 6 și 3 ani, nu se ridică la standardele lor, relatează CNN Travel.
S-au mutat în Spania, și, mai mult, Elin, o artistă în vârstă de 42 de ani, a decis să își descarce frustrarea într-o scrisoare deschisă publicată pe 6 ianuarie de portalul de știri locale Siracusa News, în care critica viața școlară și strategia de predare a materiilor.
Finlandeza scrie că toți cei patru copii ai ei s-au plâns de comportamentul colegilor lor locali, gălăgioși și indisciplinați care "țipă și bat în masă", fluieră în clasă și își petrec toată ziua în bănci, fără prea multă activitate fizică sau pauze de aer proaspăt pentru a stimula învățarea, și fără opțiuni de hrană.
Ea mai spune că profesorii privesc "cu dispreț la elevi" sau țipă și au un nivel scăzut de cunoaștere a limbii engleze.
Chiar și grădinița celui mic nu se ridică la standardele pe care ar fi trebuit să le îndeplinească- fără mașinuțe de jucărie, obiecte de cățărat sau cutii de nisip cu care să se joace copiii.
Elin a spus că ea și soțul său, Benny, un manager IT în vârstă de 46 de ani, au fost atât de alarmați de acest lucru, încât au decis să își schimbe planurile.
"Ne-am mutat în Sicilia la începutul lunii septembrie doar pentru a scăpa de iernile întunecate din Finlanda, trăim în sud și nu întotdeauna zăpada face ca împrejurimile să fie mai luminoase", a declarat Elin pentru CNN Travel.
Familia a închiriat un apartament frumos în apropiere de vechiul cartier vibrant din Ortigia, o citadelă insulară labirintică, cu palate baroce, piațete însorite și biserici vechi și o istorie care datează din vremurile antice grecești.
"M-am îndrăgostit cu adevărat de Ortigia, de piețele de alimente proaspete, de atmosfera de acolo. În mod ironic, nu-mi plac împrejurimile atunci când sunt prea "curățate" și perfecte. Sunt artistă, așa că îmi place să văd lucrurile 'din spatele scenei', viața reală. Este ceea ce am văzut în Sicilia și în Siracuza", a spus Elin Mattsson.
Finlandeza mai spune că dacă ar fi știut că școala "era atât de săracă", ar fi ales un alt loc, dar ar fi pierdut frumusețea Ortigia.
"Fiecare învață pe măsură ce trăiește, așa că sunt sigură că și copiii mei au învățat și au crescut prin această experiență. De asemenea, am întâlnit acolo oameni foarte serviabili și drăguți, așa că despre mentalitatea siciliană nu am nimic rău de spus", a adăugat ea.
Elin spune că îndoielile sale au început în ziua în care a intrat în școala gimnazială pentru a-și înscrie cei doi băieți mai mari.
"Zgomotul din clase era atât de puternic încât mă întrebam cum naiba era posibil să te concentrezi", scrie ea, spunând că capetele elevilor nu ar trebui să fie umplute "ca niște cârnați cu prea multă învățătură pentru creiere nedezvoltate".
Publicarea scrisorii deschise a finlandezilor Elin a declanșat o dezbatere națională în Italia, în care părinți, profesori și cercetători au intervenit în discuție, în principal în apărarea școlilor italiene.
Problema a ajuns chiar și în camera inferioară a parlamentului italian, Rossano Sasso, fost secretar de stat pentru educație și reprezentant al partidului naționalist Liga, postând pe Facebook un mesaj în sprijinul profesorilor italieni.
El a declarat că a refuzat "să ia lecții de la un pictor finlandez" care a sugerat guvernului să reformeze școlile cu pauze în aer liber și locuri de joacă distractive.
Ministrul italian al Educației, Giuseppe Valditara, a emis o declarație în care a avertizat împotriva "generalizării unor judecăți improvizate" asupra profesorilor italieni, deși a recunoscut necesitatea de a îmbunătăți sistemul educațional din Italia.
Potrivit lui Giangiacomo Farina, directorul Siracusa News, portalul care a publicat scrisoarea lui Elin, comentariile ei reflectă "diferențele culturale care au declanșat un scandal mediatic nejustificat".
"Pur și simplu, sistemul școlar italian se concentrează foarte mult pe conținuturile de predare și mai puțin pe structurile de predare și pe spațiile de joacă în aer liber".
Cu toate acestea, adaugă el, învățământul italian ar putea totuși să învețe ceva din metodele finlandeze.
Farina spune că ziarul său online a înregistrat un vârf de trafic pe internet, cu peste un milion de cititori în zilele care au urmat scrisorii deschise a lui Elin.
Multe familii din Syracuse au postat comentarii, unele dintre ele fiind de acord cu familia Mattsson că predarea limbii italiene are nevoie de o îmbunătățire.
Mama unei fete care frecventează aceeași clasă cu fiul de 14 ani al lui Elin a scris că băiatul finlandez a întrebat odată unde este dușul după educația fizică, iar toată lumea a râs. De asemenea, el se plângea frecvent fiicei sale cât de retrogradă este Italia și că lucrurile în țară sunt foarte rele.
Profesorul de istorie și filosofie din Syracuse, Elio Cappuccio, a declarat pentru CNN că educația din Italia este "mult mai bogată în conținuturi, domenii de studiu și cultură generală în comparație cu cea din alte sisteme străine".
"Elevii noștri încep de la o vârstă foarte fragedă să învețe multe lucruri și apoi continuă să își extindă cunoștințele. Acest lucru le deschide mintea", a spus profesorul italian.
Pierpaolo Coppa, un oficial din domeniul educației din Syracuse, a declarat că este "greșit să compari modelele de predare italiene și finlandeze, care sunt complet diferite" și că "două luni nu sunt suficiente pentru a judeca un sistem educațional".
"Unele puncte ridicate în scrisoare ar putea fi discutate în continuare, dar calitatea profesională a profesorilor noștri este de cel mai înalt nivel", a declarat Coppa pentru CNN.
Elin spune că acum încearcă să atenueze criticile pe care le-a lansat asupra sistemului educațional italian, susținând că traducerea scrisorii sale, scrise în finlandeză, care au fost publicate de presa italiană au fost "mai furioase" decât originalul.
"Am vrut doar să subliniez măsuri foarte simple care ar putea fi luate, precum pauzele de aer proaspăt în aer liber. Nu urăsc nimic sau pe cineva. Mi-am dat seama doar că copiilor mei nu le plăcea să meargă acolo, iar aceasta este prima școală la care au reacționat în acest fel", spune finlandeza.
Elin Mattsson a adăugat că înțelege dacă elevii ar trebui să stea toată ziua nemișcați, dar se aștepta ca școlile să fie, dacă nu similare cu cele din Finlanda, atunci apropiate de cele din Spania, unde familia a locuit anterior.
Ea a mai adăugat că familia sa a dorit să împărtășească din experiența trăită in perioada în care au locuit în Sicilia, ca un soi lecție de prudență pentru alte familii străine care doresc să trăiască visul italian, recomandându-le fie să caute o școală rurală mai liniștită, fie să se intereseze de educația acasă.
În scrisoarea sa, Erin a criticat, de asemenea, mediul urban haotic din Syracuse și impactul asupra mediului al ambuteiajelor care se formează pe măsură ce mașinile se aliniază pentru a intra în Ortigia prin singura cale de acces – un pod.
"Cum este posibil să se creadă că nenumărații adulți care se grăbesc să ajungă la școală în fiecare dimineață și în fiecare după-amiază pot fi funcționali?. Este haosul total al traficului (și ce se întâmplă cu mediul înconjurător) practic pentru familii?", a scris finlandeza.
Elin crede că autoritățile școlare italiene ar trebui să răspândească conștientizarea beneficiilor pe care le aduce faptul că copiii călătoresc singuri pe jos spre și de la școală pentru a reduce traficul auto și pentru a stimula centrele urbane pietonale.
"În Finlanda, copiii merg singuri la școală; folosesc bicicleta sau merg pe jos, iar dacă locuiesc la mai mult de cinci kilometri de școală, pot merge cu taxiul sau cu autobuzul școlar. Ei iau prânzul la școală, apoi merg singuri acasă când se termină ziua de școală", spune Elin Mattsson.