Vaccinurile împotriva coronavirusului promit lumii reîntoarcerea vieții în limitele normalității după ce a fost răvăşită de pandemie, dar, în acelaşi timp, reprezintă o piaţă de zeci de miliarde de dolari din care companiile farmaceutice încearcă să înfulece cât mai mult.

Până în prezent, cei mai mari câştigători par a fi companiile americane Moderna şi Pfizer, extrem de diferite, din punct de vedere istoric, al capacităţii pre-pandemie.

În timp ce Moderna a fost înfiinţată în urmă cu doar 11 ani, n-a făcut niciodată profit şi avea doar 830 de angaţi înainte de pandemie, Pfizer a fost înfiinţată în 1849, a avut un profit net de 9,6 miliarde de dolari anul trecut şi are aproape 80,000 de angajaţi.

Spre deosebire de cele două companii americane, AstraZeneca şi Johnson & Johnson, au anunţat că vor furniza vaccinurile fără a face profit până la sfârşitul pandemiei.

Dar viitorul cștigurilor și al profitului pe piaţa vaccinurilor anti-COVID-19 va fi cu siguranță determinat de situația încă neclară în care doar o singură rundă de vaccinare va fi suficientă pentru protecţia împotriva coronavirusului ori dacă va fi nevoie de campanii regulate de vaccinare, de tipul celor desfăşurate împotriva gripei.

Însă acest aspect este irelevant pentru viitorul imediat, companiile farmaceutice care produc vaccinuri împotriva coronavirusului urmând să se bucure de o perioadă cel puţin fericită din punct de vedere financiar, conform The Guardian.

Pfizer/BioNTech

Vaccinul Comirnaty, dezvoltat şi produs de Pfizer împreună cu compania germană BioNTech, a fost primul aprobat şi trebuie să fie depozitat la temperaturi foarte scăzute, de aproximativ -70 de grade Celsius.

Numărul total de doze pre-comandate de statele lumii ajunge la 780 de milioane, dintre care Statele Unite au comandat 200 de milioane, Uniunea Europeană în jur de 300 de milioane, iar 40 de milioane se vor îndrepta către ţările în curs de dezvoltate prin programul Covax. Cele două doze costă 39 de dolari în Statele Unite şi aproximativ 30 de dolari în Uniunea Europeană. 

Vânzările aşteptate pentru anul 2021 se cifrează între 15 şi 30 de miliarde dolari. Costurile şi profitul sunt împărţite în mod egal între Pfizer şi BioNTech.

Intervalul este atât de mare pentru că în timp ce Pfizer a anunţat că se aşteaptă la vânzări de 15 miliarde dolari anul acesta, anunţul că ar putea să livreze chiar şi 2 miliarde de doze anul acesta ar însemna un profit mult maire.

O analiză Barclays susţine că cifrele cele mai plauzibile sunt de 21,5 miliarde de dolari în 2021, 8,6 miliarde în 2022 şi 1,95 mliarde de dolari în 2023, dacă e nevoie doar de o singură rundă de vaccinare.

În timp ce preţul acţiunilor Pfizer a crescut cu 1,8% faţă de acum un an, preţul acţiunilor BioNTech a explodat cu 156%, făcându-i pe cei doi fondatori – cuplul de medici Ugur Sahin şi Özlem Türeci – multimiliardari imediat cum informaţia despre potenţialul vaccinului dezvoltat de cei doi şi înţelegerea făcută cu Pfizer a fost aflată.

Moderna

Vaccinul produs de firma americană din Massachusetts a fost pre-comandat de Regatul Unit (17 milioane de doze), Uniunea Europeană (310 milioane de doze cu opţiune de a cumpără alte 150 de milioane în 2021), Statele Unite (300 de milioane de doze) şi Japonia (50 de milioane de doze). Moderna a pus un preţ de 30 de dolari pentru cele două doze în Statele Unite şi 36 de dolari în UE. 

Vânzările aşteptate pentru 2021 ajung între 18 şi 20 de miliarde de dolari. Analiza Barclays se aşteaptă la vânzări de 19,6 miliarde dolari în 2021, 12,2 în 2022 şi 11,4 miliarde în 2021, dacă e nevoie de vaccinări repetate.

Faţă de acum un an, acţiunile Moderna au crescut cu 372%, iar cei care au investit în companie când a fost fondată în 2010 îşi văd averile crescând aproape neverosimbil. CEO-ul Stephane Bancel deţine 9% dintre acţiunile care au acum o valoare de aproape 5 miliarde de dolari.

Johnson&Johnson
Vaccinul produs de Johnson & Johnson, primul care necesită injectarea unei singure doze, a fost dezvoltat în Belgia şi a fost aprobat doar în Statele Unite până acum, la sfârşitul lui februarie.

Printre principalele state care au pre-comandat doze se numără Statele Unite, Regatul Unit (30 de milioane de doze plus o opţiune pentru alte 22 de milioane), UE (până la 400 de milioane de doze) şi ţările din programul Covax (500 de milioane de doze până în 2021.

Pentru 2021, vânzările aşteptate ajung până la 10 miliarde dolari, asta dacă Johnson & Johnson va reuşi să livreze cele 1 miliard de doze pe care şi-a propus să le producă anul acesta. Preţul acţiunile a crescut cu 7,7% faţă de anul trecut.

AstraZeneca
Vaccinul dezvoltat în parteneriat cu Universitatea Oxford se bazează pe un virus de răceală de la cimpanzei şi poate fi depozitat la temperaturi normale de răcire.

Principalele pre-comenzi au venit din Regatul Unit (100 de milioane de doze), UE (400 de miliaone), SUA (300 de milioane) şi Japonia. Vânzările aşteptate pentru 2021 sunt în 2 şi 3 miliarde de dolari.

Suma finală ar putea fi mult mai mare dacă AstraZeneca îşi îndeplineşte obiectivul foarte ambiţios de a produce şi distribui 3 miliarde de doze. 

Promisiunea de a furniza vaccinul fără sa facă profit a companiei, cerând între 4,3 şi 10 dolari pentru cele două doze, este şi unul dintre motivele pentru care preţul acţiunilor companiei este cu 8,6% mai mic decât acum un an.

Sinovac
Vaccinul CoronaVac a fost deja utilizat în regim de urgenţă în câteva oraşe din China încă din vară şi a fost aprobat pentru utilizare generală de către autorităţile chineze la începutul lui februarie.

Principalele contracte încheiate de Sinovac, companie din Beijing, pentru livrare de doze de vaccin sunt cu Brazilia, Chile, Singapore, Malaezia şi Filipine.

În ianuarie 2021, Turcia şi Indonezia şi-au început campania de vaccinare utilizând acest vaccin. În plus, Sinovac a promis că va furniza 10 milioane de doze pentru ţările din programul Covax.

Este neclară sumă pe care o va obţine Sinovac în urma vânzărilor, dar sigur va consta în miliarde de dolari. Compania a anunţat că poate produce peste 1 miliard de doze anul acesta. În unele oraşe din China, vaccinul a fost vândut cu 60$ de dolari pentru 2 doze. 
 
Institutul Gamaleia

Cu toate că Sputnik V, vaccinul rusesc produs de Institutul Gamaleia din Moscova, nu a fost încă aprobat în UE, Ungaria şi Slovacia au cumpărat deja doze.

În total, peste 50 de ţări, printre care Iran, Algeria şi Mexic au făcut pre-comenzi. Între timp, AstraZeneca testează o combinaţie a propriului vaccin cu Sputnik. 

Similar cu vaccinul produs de Sinovac, este neclară suma pe care o va încasa Rusia de pe urmă vaccinului.

Momentan există probleme pentru producţia în masă a vaccinului în Rusia, dar informaţiile venite din Rusia indică faptul că au fost semnate contracte cu 15 companii din 10 ţări care să producă 1,4 miliarde de doze. Dezvoltatorii spun că vor cere 20 de dolari pentru cele două doze la nivel internaţional, iar în Rusia va fi gratuit.

Novavax

Firma americană speră ca va primi aprobare pentru vaccin în Regatul Unit, Statele Unite şi în alte state în prima parte a acestui an. Compania are contracte pentru furnizare a 300 de milioane de doze până acum, inclusiv

în UE, Canada şi Asutrala. Speră să producă 150 de milioane de doze pe lună şi că va face asta mult mai ieftin decât rivalii de pe paţă. Conform Financial Times, compania a acceptat să ceară doar 3 dolari pe doză în Africa.

Firma a declarat că se aşteaptă la vânzări de ”câteva miliarde de dolari” în următoarele luni. Dacă vor reuşi să producă 2 miliarde de doze pe an, aşa cum plănuiesc, încasările vor creşte semnificativ. Faţă de acum un an, preţul acţiunilor Novavax a crescut cu 1,128%.

CureVac

CureVac, companie germană cu sediul în Olanda, plănuieşte să publice rezultatele testelor clinice pentru vaccinul CVnCOV în aprilie şi să primească aprobare în UE până în iulie. Comisia Europeană a pre-comandat deja 225 de milioane de doze, cu opţiune de a cumpăra alte 180 de milioane.  

Vaccinul va fi vândut urmărind profitul, compania neanunţând vreo intenţie similară cu cea a AstraZeneca, dar e neclar momentan cât va costa.