Preşedintele Academiei despre cursurile urmate de profesorii din universitățile americane: «Li s-a spus să dea nepoţilor nume neutre, să nu aibă probleme când îşi vor alege sexul»
Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, povesteşte, pe pagina sa de Facebook, despre cursurile de corectitudine politică pe care trebuie să le urmeze profesorii de la o prestigioasă universitate din SUA.
"Inclusion …
Un prieten vechi, încă profesor la o universitate americană de prestigiu, îmi spune că în instituţia lui s-au introdus anumite cursuri obligatorii pentru profesori, pe lângă cele cvasi-facultative pentru studenţi.
Să mă explic: 70-80 de cadre didactice din departament/ facultate se strâng săptămânal într-un amfiteatru, unde li se predă o materie numită Inclusion, pe româneşte "Includere”.
În cadrul acestor cursuri, lectori foarte bine instruiţi, de regulă şi foarte tineri, vin cu toată dotarea modernă necesară şi ţin teoria ”corectitudinii politice”.
De exemplu, într-o prelegere recentă, li s-a vorbit ”studenţilor” – unii ”studenţi” fiind profesori plini, în vârstă de 60-70 de ani – despre panourile de afişaj (reclamă) de pe marginea autostrăzilor şi drumurilor în general, cu imagini ilustrative.
Un astfel de panou uriaş arăta două mâini expresive, care ţineau un nou născut; „profesorul” a teoretizat simbolul cuprins în acea reprezentare şi a impus ca, dacă mâinile sunt albe, atunci pruncul este obligatoriu să fie negru sau ca, dacă mâinile sunt negre, atunci mica făptură trebuie să fie galbenă şi aşa mai departe.
De fapt, nu s-au folosit deloc numele culorilor, ci formulări perifrastice, fiindcă numele de ”negru”, de exemplu, este ”ofensiv” sau ”jignitor”. S-a mai spus că mâinile respective nu trebuie unite cu un corp de femeie, deoarece maternitatea nu mai aparţine doar femeii.
Altădată li s-a spus (impus) să dea copiilor, nepoților și strănepoților care se vor naște nume neutre (unisex), precum Addison, Madison sau Taylor, ca să nu aibă probleme când micuții își vor alege sexul.
Participanții la aceste cursuri sunt ”monitorizați” foarte strict, li se face prezența și li se evaluează activitatea.
Cei care vorbesc pe linia cursului sunt lăudați și promovați, cei care tac sunt mustrați și monitorizați, iar cei care ar îndrăzni să critice nu există, fiindcă ar risca darea afară din universitate.
Dar toți trebuie să asculte prelegerile cu religiozitate, să-și ia o mină meditativă și foarte serioasă, să nu glumească sau să emită ironii în legătură cu acele chestiuni considerate sacre.
M-am interesat și lucrul se confirmă în mai multe universități, deși nu are aceeași intensitate și nu cuprinde aceleași forme peste tot”, a scris Ioan-Aurel Pop, pe pagina sa de Facebook.