
Conturi bancare ale unor nazişti argentinieni, în care s-ar afla 36 de miliarde de dolari, descoperite la Credit Suisse

Centrul Simon Wiesenthal a dat publicităţii o listă cuprinzând numele a 12.000 de nazişti care s-au instalat în Argentina începând cu anii ’30, organizaţia Simon Wiesenthal estimând că mare parte dintre aceştia au alimentat unul sau mai multe conturi bancare la Schweizerische Kreditastald, devenită Credit Suisse, cu sediul la Zurich, scrie Jerusalem Post.
"Estimăm că aceste conturi bancare – mult timp inactive – adăpostesc bani furaţi de la victimele evreieşti ale nazismului“, spun cei de la Centrul Wiesenthal, care mai precizează într-un comunicat de presă că au primit documentele de la un investigator argentinian, Pendro Filipuzzi.
Cum a ajuns să fie constituită o astfel de listă?
În anii ‘30, regimul pro-nazist al preşedintelui argentinian Jose Felix Uriburu, poreclit "Von Pepe“ din cauza politicii sale evident germanofile dar şi cel condus de succesorul său Augustin Pedro Justo, au salutat și încurajat prezenţa nazistă din ce în ce mai puternică din ţara lor.
În 1938 se produce o sincopă în orientarea politică filo-germană, după ce la putere ajunge preşedintele Roberto Maria Ortiz, care demarează un proces de denazificare a țării, dispunând crearea unei comisii speciale de cercetare a activităţilor anti-argentiniene“.
Până în momentul respectiv, în Argentina existau deja în mod oficial 1400 de membri ai NSDAP/AO (Partidul Naţionalist German/Organizaţii din străinătate) şi 12.000 de simpatizanţi ai acestora reuniţi în ”Union Alemana de Gremios“, plus alţi 8000 afiliaţi altor organizaţii naziste.
”Acestea includ companii germane ca IG Farben sau în instituţii financiare precum ”Banco Aleman Transatlantico“ şi ”Banco Germanico del America del Sur“.
”Se pare că aceste două bănci au servit la transferul fondurilor naziste către Elveţia“ – a declarat dr. Shimon Samuels, directorul pentru relaţii internaţionale al Centrului Wiesenthal, adăugând că ”multe dintre numele de pe listă erau trecute pe lista de companii aflate pe lista de sancţiuni a SUA şi UK în perioada celui de-al Doilea Război Mondial“.
În 1943, în Argentina din nou se produce o cotitură politică importantă, după instalarea la putere a Grupo de Officialos Unidos, o mişcare politică pro-nazist condusă de Pablo Ramirez Menchaca, liderul unei miliţii fasciste, care dizolvă imediat comisia de anchetă şi dă ordin să fie arse absolut toate documentele adunate de aceasta, inclusiv lista cu nazişti prezentată Camerei Deputaţilor.
Doar că, investigatorul Pedro Filipuzzi a găsit, într-un depozit din clădirea care a fost odată sediul naziştilor din Buenos Aires, o copie a listei cu cele 12.000 de nume pe care a trimis-o Centrului Wiesenthal.
Lista conține 4063 de conturi în care au ajuns banii pe care naziștii îi transferau prin intermediul Argentinei, pentru că, imediat după începerea războiului, în Germania era interzisă schimbarea mărcilor în dolari. Surse ce nu pot fi confirmate vorbesc că prin intermediul acestor ”canale argentiniene“ s-au adunat valori însumate de circa 35 de miliarde de dolari.
Foarte interesantă, în acest context, dezvăluirea făcută de jurnaliiştii de la cotidianul elveţian Le Temps care spun că pe lista respectivă au identificat un nume extrem de important, Rodolfo Freunde, considerat şeful reţelei complexe care a permis fuga în Argentina a unor înalţi responsabili ai regimului nazist (Eichmann şi Mengele, printre alţii).
Rodolfo Freunde era preşedinte la Banco Alleman Transatlantica, a fost un apropiat al fostului preşedinte argentinian Juan Domingo Peron, care l-a și numit consilier special şi a fost decorat de regimul nazist cu ”Vulturul de merit“. După război, Rodolfo Freunde a trăit ascuns în vila sa luxoasă de pe Tiger Island, lângă Buenos Aires, continuând să intermedieze activ afaceri derulate între Argentina şi RFG.
Conform presei argentiniene, care reia declaraţiile lui Pedro Filipuzzi, băiatul lui Freunde, Ludwig, şi-a consacrat o bună parte din viaţă recuperării banilor din conturile elveţiene. Folosindu-se de funcţia de odinioară a tatălui său, Ludwig Freude a prezentat cel puţin 14 cereri de recuperare a banilor depuşi de tatăl său. La rândul lor, urmașii lui au cerut şi ei deschiderea conturilor, inclusiv printr-o cerere depusă în luna ianuarie a acestui an. Credit Suisse a refuzat să comenteze aceste informaţii
Într-un comunicat transmis AFP, Credit Suisse declară că: ”Între 1997 şi 1999, o comisie de experţi independenţi condusă de Paul A.Volcker a făcut o anchetă privind Credit Suisse alături de 60 de alte bănci în scopul de a identifica acele conturi care au putut sau probabil au aparţinut unor victime ale persecuţiilor naziste.
Unică în felul său, această anchetă a fost rezultatul unei munci aprofundate a unui mare număr de specialişti şi care a permis să se traseze un tablou cât de poate de complet şi exhaustiv al conturilor bancare elveţiene ale victimelor. Cu toate acestea, vom studia şi această nouă problemă“.
Descoperirea listei conturilor folosite de naziști din Argentina a declanșat o anchetă internațională de amploare.