3dots.ro

New York Times. Trei scenarii despre cum s-ar putea termina războiul din Ucraina

New York Times. Trei scenarii despre cum s-ar putea termina războiul din Ucraina
Din articol:

Analistul de politică externă Thomas L. Friedman consideră că bătălia pentru Ucraina reprezintă evenimentul cu cel mai mare potențial de a transforma lumea după Al Doilea Război Mondial și cea mai periculoasă confruntare de la criza rachetelor din Cuba.

Reputatul editorialist New York Times scrie despre potențialele scenarii cu care se poate încheia această confruntare și urmările pe care le-ar produce – ”dezastrul în toată regula”, ”compromisul murdar” şi ”mântuirea”

Primul scenariu: Dezastrul în toată regula

Se produce chiar în aceste momente. Exceptând cazul în care s-ar răzgândi sau ar fi descurajat de Occident, Putin pare dispus să ucidă atâţia oameni şi să distrugă atâta infrastructură câtă ar fi nevoie astfel încât să radă Ucraina ca stat independent şi să-i spulbere conducerea.

Este un scenariu în care Rusia ar comite crime de război la o scară care n-a mai existat de la nazişti. Putin, acoliţii săi şi Rusia însăşi ar deveni paria globali.

Niciodată lumea globalizată nu s-a găsit în situaţia de a avea de-a face cu un lider care să fie acuzat de crime de război la un asemenea nivel, care să fie în fruntea unei ţări a cărei suprafaţă se întinde de-a lungul a 11 fusuri orare, care este cel mai important furnizor de petrol şi gaz şi care posedă cel mai mare arsenal de focoase nucleare din lume.

Cu fiecare zi în care Putin refuză să se oprească, suntem mai aproape de porţile iadului, cu fiecare dovadă a brutalităţii lui Putin va fi tot mai dificil ca lumea să-şi ferească privirea.

O intervenţie riscă să aprindă primul război ce va implica folosirea armelor nucleare în inima Europei. În acelaşi timp, a-l lăsa pe Putin să facă Kievul praf şi pulbere şi mii de morţi – aşa cum a cucerit Alep (Siria) şi Groznîi (Cecenia) – i-ar da posibilitatea să creeze Afganistanul european, revărsând refugiaţi şi haos.

Putin nu are capacitatea de a instala un lider-marionetă la Kiev pe care apoi să-l lase să guverneze singur – s-ar confrunta cu o insurecţie continuă. De aceea ar trebui să staţioneze zeci de mii de soldaţi în Ucraina care să ţină situația sub control.

Maniera în care Putin a plănuit totul, având prea puţin în vedere cum să termine războiul, este înfricoşătoare.

Pofta lui Putin depăşeşte cu mult simpla dorinţă de a păstra Ucraina în afara NATO. În aceste momente, Putin pare stăpânit de gândire magică.

Fiona Hill, unul din analiștii strategici americani cei mai fini în materie de Rusia, a declarat într-un interviu recent pentru Politico că Putin crede în existenţa a ceva ce se numeşte ”Lumea Rusiei”, în faptul că ruşii şi ucrainenii sunt ”un singur popor”, iar misiunea lui este să orchestreze ”readunarea vorbitorilor de limbă rusă din diferitele locuri care aparţineau la un moment dat imperiului ţarist”.

Pentru a-şi realiza această viziune, Putin crede că are dreptul şi datoria de a pune sub semnul întrebării ceea ce Hill numeşte ”un sistem bazat pe reguli prin care năzuințele unor șări să nu le poată fi luat cu forţa”. 

Putin a avertizat că, în măsura în care SUA şi aliaţii săi ar încerca să-i stea în cale – sau să încerce să-l umilească cum au făcut cu Rusia la sfârşitul Războiului Rece – este gata să ne surclaseze în sălbăticie. Sau, aşa cum a avertizat înainte să-şi plaseze forţele nucleară în alertă, ar trebui ca toţi cei ce i se împotrivesc să se pregătească de ”consecinţe cum nu aţi mai văzut”. Adăugaţi la astea rapoartele ce-i pun la îndoială starea psihică şi aveţi un cocktail terifiant.

Al doilea scenariu: Compromisul murdar

Armata şi poporul ucrainean ar izbuti să reziste suficient de mult timp ”blitzkrieg-ului” rus, în timp ce sancţiunile economice ar începe să rănească profund economia lui Putin, astfel încât ambele tabere să se simte obligate să accepte un compromis.

În linii mari, modul în care ar decurge lucrurile ar fi următorul: în schimbul încetării focului şi retragerii trupelor ruse, Ucraina să cedeze enclavele estice aflate de facto sub controlul Rusiei şi să se angajeze să nu se alăture niciodată NATO. În plus, SUA şi aliaţii săi ar accepta anularea tuturor sancţiunilor impuse recent.

Scenariul este puţin probabil în a se realiza, fiindcă ar presupune ca Putin să admită incapacitatea de a-şi împlini viziunea readucerii Ucrainei în patria-mamă, după ce a plătit un preț deja scump pentru acest deziderat, în  economie şi pierderi de vieți ale soldaţilor.

Totodată, Ucraina ar trebui să cedeze teritorii şi să se împace cu ideea că ar fi pentru totdeauna un pământ al nimănui aşezat între Rusia şi restul Europei – deşi şi-ar putea păstra nominal independenţa. Şi ar mai presupune ca toţi să neglijeze faptul că Putin nu e nicidecum de încredere să lase în pace Ucraina în viitor.

Al treilea scenariu: Mântuirea

Ultimul şi cel mai improbabil scenariu, dar şi cel mai fericit, ar fi ca poporul rus să demonstreze acelaşi grad de vitejie şi angajament pentru propria libertate precum poporul ucrainean şi să livreze omenirii mântuirea răsturnându-l pe Putin.

Este foarte probabil ca mulţi ruşi să fi început deja să fie îngrijoraţi din pricina faptului că, atâta timp cât Putin continuă să fie liderul lor, nu au un viitor.

Mii de ruşi ies în stradă să protesteze faţă de războiul dement al lui Putin, cu riscul propriei siguranţe. Deşi este mult prea devreme să spunem sigur, opoziţia lor ne face să ne întrebăm dacă nu cumva bariera fricii se rupe şi dacă o mişcare de masă ar putea fi cea care ar încheia în cele din urmă domnia lui Putin.

Viaţa ruşilor e perturbată deja în multiple moduri, unele cu implicații majore, altele mărunte. 

”De la cultură la comerţ, sport şi călătorii, lumea ocoleşte Rusia în nenumărate moduri ca să protesteze faţă de invazia Ucrainei a preşedintelui Vladimir Putin”, scrie analistul Mark Landler.

Apoi, fiecare rus de rând va trebui să plătească pe termen nedeterminat noua ”taxă Putin” –  adică  preţul luxului de a-l avea drept preşedinte.

Pentru că asta înseamnă efectele acumulate ale sancţiunilor lumii civilizate. Chiar şi după ce Banca Centrală a Rusiei a închis bursa şi a crescut dobânda de referinţă la 20%, rubla s-a depreciat cu circa 30% faţă de dolar şi valorează acum sub un cent american.

© 2025 - 3DOTS DIGITAL MEDIA BUREAU
Powered by VA Labs